Republica Moldova face pași hotărâți către independența energetică, cu un plan clar de a elimina complet dependența de resursele rusești – chiar înainte ca această direcție să fie asumată la nivel european. Într-un interviu pentru Energy Magazine, ministrul energiei, Dorin Junghietu, detaliază strategia Chișinăului: interconectare cu România, piețe libere, regenerabile, eficiență energetică și stocuri de gaze bine pregătite.
Ministrul energiei din Republica Moldova a fost prezent la deschiderea ENERGY EXPO 2025, eveniment susținut de NewsEnergy.ro ca partener media.
Rep: Iarna aceasta a marcat încetarea acordului istoric de tranzit între Ucraina și Rusia, situație care a pus în dificultate Rep. Moldova. În acest context, am dori să ne spuneți cum ați trecut peste iarnă fără gaze rusești și care a fost situația în Transnistria? Ce măsuri concrete ați implementat pentru a diversifica sursele de energie și a reduce dependența de importurile tradiționale? Cum asigurați în prezent continuitatea furnizării de energie către toți cetățenii, inclusiv în regiunile separatiste?
Dorin Junghietu: În primul rând, trebuie spus că Republica Moldova, pe malul drept, nu mai consumă gaze naturale rusești încă din noiembrie 2022. Atunci, Gazprom a redus unilateral, încălcând contractul în vigoare cu compania în care deține cota majoritară, volumele livrate la jumătate, iar Chișinăul a decis să lase la dispoziția regiunii transnistrene aceste gaze. De atunci, compania de stat Energocom a obținut licențe de operare în mai multe țări, inclusiv România, de unde se procură gaze naturale și energie electrică.
Astfel, pe partea dreaptă a Nistrului ne-a afectat mai puțin decizia din această iarnă a Gazprom de a sista livrările către regiunea transnistreană. Menționez că în ciuda expirării contractului de tranzit pe teritoriul Ucrainei, Gazprom avea un contract cu Moldovagaz, valabil până în octombrie 2026, în baza căruia trebuia să livreze gaze către regiunea transnistreană și o putea face prin coridorul transbalcanic. Însă, cu câteva zile înainte de anul nou, invocând datorii ale Chișinăului, acesta a anunțat că sistează livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, care a și supraviețuit toți acești ani anume datorită gazelor rusești, transformați în resurse bugetare și o datorie de peste 10 miliarde de dolari. Deci, Rusia a lovit în oamenii din regiunea transnistreană, pe care susține că îi protejează. În plină iarnă, aceștia au stat fără încălzire și fără lumină câte 8 ore pe zi.
Chișinăul și Uniunea Europeană au venit în ajutorul populației, asigurând consumul minim necesar dintr-un grant de 30 milioane euro pentru achiziția de gaze în perioada 1 – 10 februarie. Această ofertă era suplimentată de un alt grant, de 60 de milioane de euro, pentru a continua livrările de gaze și după 10 februarie, dar care venea cu o serie de condiții din partea UE și a Chișinăului și a fost refuzată de Tiraspol. Acesta a optat pentru o schemă mai puțin transparentă de livrare, în care o firmă din Orientul Mijlociu asigură plățile pentru gaze și transportul acestora, care sunt livrate de către compania maghiară MET.
Pe malul drept acest lucru s-a resimțit prin eliminarea celei mai mari centrale electrice, situată în regiunea transnistreană, MGRES, și acoperirea consumului în mare parte prin importuri din România.
Cât ține de sursele de aprovizionare în prezent – în luna aprilie, de exemplu, CET-urile au acoperit 12% din consum, regenerabilele – aproape 20%, prin contracte bilaterale cum ar fi Hidroelectrica sau Nuclearelectrica au fost procurate aproape 49%, iar restul volumelor de pe OPCOM.
Între timp, am aprobat un plan de eliminare totală a dependenței de resursele energetice rusești, încă înainte ca astfel de decizii să fie luate la nivelul Uniunii Europene (detalii, AICI). Acesta prevede măsuri de întărire a infrastructurii și interconexiunilor cu România, dezvoltarea și liberalizarea piețelor, obligația de a asigura stocuri de gaze naturale, etc.
Cum vedeți rolul României în sprijinirea Republicii Moldova pentru a-și atinge obiectivele de securitate și independență energetică și care sunt proiectele comune pe care vreți să le dezvoltați în continuare? În acest context, ce ne puteți spune despre contractul semnat recent cu OMV Petrom pentru livrarea unor volume de gaze din Neptun Deep în Republica Moldova?
România a avut un rol extrem de important în toți acești ani în apropierea de UE, iar sprijinul său a fost extrem de important, de la asigurarea cu păcură, la livrări de gaze și energie electrică. Desigur, dacă nu eram sincronizați cu ENTSO-E, livrările din România nu erau posibile și rămâneam în continuare captivi ai sistemului rusesc. Pentru tot acest sprijin suntem recunoscători României și partenerilor noștri din Guvern și din companii.
Acum, este la o etapă avansată construcția Linei electrice de 400 kV Vulcănești – Chișinău. Aceasta va permite să evităm nodul energetic de la MGRES, pe unde trece linia de interconexiune cu România Vulcănești-Isaccea.
În plus, avem finanțare și avansăm cu contractarea pentru construcția Liniei Bălți – Suceava, care urmează a fi dată în exploatare în 2028. O a treia linie, care urma să fie finanțată de USAID și pentru care în prezent căutăm finanțare, ar urma să unească localitățile Strășeni și Gutinaș.
Cât ține de contractul cu OMV Petrom pentru achiziția de gaze din perimetrul Neptun Deep, acesta face parte din strategia Energocom de a diversifica portofoliul prin contracte bilaterale și achiziții pe burse, creare de stocuri și livrare la termen. Prea multe detalii nu vă pot oferi din cauza clauzelor contractuale ce protejează informațiile sensibile comercial, însă e firesc ca Energocom să-și securizeze un astfel de contract, pentru că testează activ diverse oportunități de piață. Inclusiv a livrat gaze naturale lichefiate din Statele Unite, pe care le-a transportat prin coridorul vertical și stocat în Ucraina, cu primul tanc de GNL acostat la terminalul de la Alexandroupolis.
Comisia Europeană a publicat recent foaia de parcurs pentru planul REPowerEU, o strategie ce stabilește eliminarea treptată a petrolului, gazelor și energiei nucleare din Rusia de pe piețele UE. Aceasta prevede ca importurile de gaze rusești în UE să fie interzise complet până cel târziu la finalul anului 2027. Care este strategia de diversificare energetică și a surselor de aprovizionare pentru Rep. Moldova?
Ministerul Energiei a elaborat un plan de acțiuni pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova, aprobat încă înainte de inițiativa UE. Scopul Planului este de a elimina dependența de livrările resurselor energetice din Federația Rusă, atât în sectorul electroenergetic, cât și în sectorul gazelor naturale și produselor petroliere.
Documentul prevede 22 de acțiuni ce se referă la implementarea în termenele stabilite a proiectelor majore de infrastructură; majorarea capacității de generare a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile; eficientizarea consumului de resurse energetice; realizarea stocurilor de gaze naturale și produse petroliere; majorarea flexibilității sistemului electroenergetic; cuplarea și integrarea piețelor de energie cu cele ale Uniunii Europene către anul 2030.
Planul de măsuri integrează sectorul energetic în viziunea mai amplă a securității naționale, în conformitate cu prevederile noii Strategii de securitate a țării.
Care sunt punctele forte ale Republicii Moldova în procesul de tranziție energetică, dar și principalele provocări cu care vă confruntați și cum intenționați să le abordați?
Moldova nu are resurse energetice fosile și acest lucru a fost un avantaj pentru noi, căci am putut dezvolta sectorul de regenerabile fără a sacrifica altele. În ultimii patru ani, capacitățile instalate de generare a energiei regenerabile au crescut de opt ori, însumând la finele lunii aprilie peste 650 de MW. Și trebuie spus că aproximativ jumătate din aceste capacități sunt în piață liberă, adică investitorii au înțeles oportunitatea și au instalat fără a miza pe vreo schemă de sprijin din partea statului. Totuși, mecanisme de sprijin există și acestea sunt similare celor din România – facturare netă, tarif fix și preț fix pentru 15 ani, ultimul acordat în baza licitațiilor.
Până în luna iunie urmează să anunțăm câștigătorii la o primă licitație, pentru 165 MW solar și eolian, iar în toamnă intenționăm să lansăm o nouă licitație pentru regenerabile și stocare. Anume stocarea vrem să joace un rol important în echilibrarea sistemului, care reprezintă una dintre provocările pe care le avem în față.
Operatorul sistemului de transport, Moldelectrica, pregătește licitații pentru servicii de echilibrare, iar în paralel facem studii pentru dezvoltarea sectorului termoenergetic și opțiunile de instalare a noilor capacități de generare.
Care sunt planurile Republicii Moldova privind integrarea în rețeaua energetică europeană și ce progrese s-au realizat până acum?
Guvernul a desemnat o subsidiară a OPCOM ca operator al pieței energiei electrice din Moldova. OPEM a elaborat și aprobat procedurile operaționale, desfășoară instruiri pentru participanții la piață și urmează să lanseze piețele pe termen scurt – PZU și piața Intra day.
În decembrie 2024, Republica Moldova s-a alăturat Proiectului de Implementare Locală pentru integrarea pieței sale spot de energie electrică în piața europeană. Aceasta reprezintă încă un pas important pentru liberalizarea pieței de energie electrică, dar și pentru conectarea acesteia la rețeaua unică europeană.
Proiectul vizează schimbul de informații, îmbunătățirea cadrului legal, dar și implementarea propriu-zisă a unor soluții organizaționale și tehnice comune pentru integrarea în piața UE. Vor fi elaborate, testate și puse în aplicare, de comun acord cu operatorii nominalizați de piață (NEMO) și operatorii de transport și de sistem (TSO) din regiunea de calcul a capacității din regiunea Europei de EST (EE CCR), procedurile, instrumentele și procesele necesare cuplării piețelor organizare de energie electrică. În ceea ce privește termenele, Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova prevede lansarea pieței organizate de energie electrică în 2025 și integrarea acesteia cu UE până în 2027.
Pe partea de infrastructură, așa cum am spus mai sus, lucrăm la trei interconexiuni noi cu România pe energie și la extinderea gazoductelor pe centura Chișinău, dar și spre Ucraina pentru a putea transporta volume mai mari spre depozitele subterane din această țară.
Cum intenționați să atrageți investiții în sectorul energiei regenerabile și ce stimulente oferiți investitorilor?
În Republica Moldova, statul oferă mai multe scheme de sprijin pentru promovarea energiei regenerabile, destinate atât micilor producători (prosumatori), cât și investitorilor în capacități mari.
Astfel, avem trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, garantând achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile:
– facturarea netă, care a înlocuit de la 1 ianuarie 2024 contorizarea netă, valabilă în cazul micilor producători cu instalații destinate consumului propriu și capacități de până la 200 kW;
– tarif fix pentru 15 ani – pentru parcuri și centrale până la 4 MW eolian sau biogaz (fără limită de capacitate);
– preț fix, la fel valabil 15 ani, în cazul parcurilor și centralelor mai mari de 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian, capacități atribuite prin licitații. Aceste licitații au fost lansate în anul 2024, cu termen de depunere a ofertelor în 31 martie 2025, urmând a fi construite 165 MW cu investiții totale de peste 190 milioane de euro.
Pentru agenții economici, Guvernul acordă granturi prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură pentru instalarea centralelor regenerabile sau eficientizarea consumului de energie.
De asemenea având în vedere atractivitatea acestei investiții, dar și procesul relativ facil de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile, investitorii optează și pe operarea acestora în afara schemelor de suport, după cum arată și datele de comercializare a energie în piața liberă.
Care sunt principalele lecții învățate din recentele crize energetice și cum influențează acestea politicile viitoare? De asemenea, s-a avansat ideea naționalizării Moldovagaz. E acest lucru parte din plan și, dacă da, când va fi implementată?
Foarte banal, dar și eficient – principala lecție este să-ți pregătești sania încă vara. De mai mulți ani, Republica Moldova elaborează și realizează „Planuri de iarnă”, care prevăd posibile scenarii de evoluție a situației și măsuri concrete pentru a le gestiona. Până acum, lucrurile s-au întâmplat exact așa cum am prevăzut noi și chiar dacă au fost discuții publice privind eficiența gestionării crizelor energetice, consider că s-a acționat corect. Acum e în proces de elaborare planul de iarnă pentru sezonul rece 2025-2026.
O altă lecție importantă este să ai suficient timp de reacție. Din acest motiv, am impus obligația pentru furnizori de a stoca gaze naturale suficiente pentru consumul a 10 zile de iarnă. Acest termen ne permite să intervenim pentru a negocia și semna eventuale contracte cu furnizori, a identifica eventuale rute alternative.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că diversificarea rămâne cheia securității în domeniul energetic.
Cât ține de naționalizarea Moldovagaz, este un proces mai complex. Dar, în primul rând, este vorba de retragerea licenței de furnizor universal acestei companii, care nu a reușit să implementeze unbundlingul, să separe activitățile de transport, furnizare și distribuție.
Citiți interviul complet pe energymagazine.ro.
(Sursa foto: ENERGY EXPO 2025)
CITEȘTE ȘI:
Foaia de parcurs REPowerEU: Fără importuri de gaze din Rusia în UE din 2027
