INTERVIU // Teodor Chirica, Nuclearelectrica: Nu cred ca printr-o abordare ideologica se pot atinge tintele asumate de reducere a emisiilor. Rolul tehnologiei NuScale

România face parte din grupul statelor membre pro-nucleare din UE, iar semnarea Acordului NuScale – Nuclearelectrica la Glasgow este un semnal ca mergem inainte pe acest drum, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate platformei NewsEnergy, Dr. Teodor Chirica, presedintele Consiliului de Administratie al Nuclearelectrica. Acesta a avut amabilitatea de a ne oferi raspunsuri legate de tehnologia SMR, despre competitivitatea de pret a acesteia in contextul clasificarii facute de Bruxelles privind activitatile sustenabile (taxonomia), precum si despre capacitatea industriei locale de mobilizare pentru implementarea proiectului NuScale. Nu în ultimul rând, am discutat despre celelalte două mari proiecte nucleare ale Romaniei: retehnologizarea Unitatii 1 si reluarea lucrarilor la Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda, dar si alte aspecte legate de securitate energetica.

Iată, pe larg, interviul realizat cu domnul Teodor Chirica, presedintele Consiliului de Administratie al Nuclearelectrica:

1. Rep: Știrea că România va găzdui primele reactoare NuScale instalate la nivel european a generat un interes ridicat, însă nu lipsit de scepticism și critici. În ce stadiu se află acum tehnologia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) și cât mai are până să devină comercială?

Dr. Teodor Chirica – presedinte CA Nuclearelectrica

TC: Din rapoartele Agentiei Internationale pentru Energia Atomica rezulta ca in lume sunt circa 70 de reactoare nucleare mici modulare[i], prescurtat SMR (Small Modular Reactors). Dintre acestea, in exploare efectiva sunt doar SMR-uri pentru propulsia navala, precum si SMR-uri amplasate pe barje, utilizate pentru producerea de electricitate si caldura in zonele inghetate ale Terrei.

In rest, marea majoritate sunt in faze incipiente de concept sau de proiectare si mai putine in proces de autorizare. Cel putin deocamdata, SMR-ul dezvoltat de compania NuScale din Statele Unite ale Americii, care a facut subiectului Acordului semnat recent la Glasgow, la data de 4 noiembrie 2021, in marja COP 26, intre firma NuScale din Statele Unite si Societatea Nationala Nuclearelectrica SA din Romania, este singurul dintre cele 70 de SMR-uri mentionate mai sus, care a obtinut autorizatia standard de proiectare (Standard Design Approval), in septembrie 2020, din partea Comisiei de Reglementare Nucleara[ii] (Nuclear Regulatory Commission – NRC) din Statele Unite ale Americii (SUA).

Compania americana NuScale s-a infiintat in anul 2007, avand drept scop proiectarea si comercializarea unui SMR cu un grad ridicat de siguranta si flexibilitate, ulterior conceptul dezvoltandu-se in cooperare cu guvernul Statelor Unite, printr-un program al Departamentului pentru Energie. Din anul 2011, Fluor Corporation[iii], avand o experienta de peste 70 de ani in industria nucleara, devine investitor principal al companiei NuScale, continuand totodata sa acceseze, pe baze competitionale, finantari din partea guvernului SUA pentru continuarea programului NuScale SMR.

Autorizatia standard de proiectare, soliditatea actionariatului si implicarea guvernului Statelor Unite in finantarea si dezvoltarea acestui concept sunt elemente solide care certifica progresul SMR-ului NuScale catre un produs comercial. La baza acestui proces a stat un amplu program de validare a tehnologiei[iv], inclusiv pe modele la scara, desfasurat in Statele Unite, Canada, Italia si Germania. Astfel, s-a demonstrat siguranta si viabilitatea intregului concept, iar pe simulatorul camerei de comanda s-a demonstrat robustetea conceptului in conditii tranzitorii, dezvoltand totodata analizele privind factorul uman[v].

Imagine artistica generala a unei centrale modulare NuScale – sursa foto: NuScale

Un alt element important in calea catre un produs comercial, este faptul ca SMR NuScale utilizeaza tehnologii mature, de ultima ora, utilizate la reactoarele existente cu apa sub presiune (PWR-Presurized Water Reactor), preluand totodată conceptul de sisteme pasive de la reactoarele avansate din Generatia III (APWR).

Faptul ca tari precum Polonia[vi] si Bulgaria[vii] au semnat acorduri de cooperare cu NuScale, iar industria nucleara din Canada este deja implicata in realizarea unor componente pentru reactorul NuScale[viii] sunt semnale ca mergem pe calea cea buna explorand aceasta optiune.

Astazi, proiectul NuScale SMR este in discutii avansate pentru a fi pus in opera in Statele Unite, in Idaho Falls, Idaho, cu tinta de a fi operational pana la finelele acestui deceniu. Interesul este pentru realizarea unui SMR avand 6 module NuScale, denumite NuScale Power Module^TM, cu o putere unitara de 77 MWe fiecare[ix], proiect care ar urma sa se dezvolte in paralel cu proiectul avut in consideratie in Romania.

2. Care sunt avantajele acestui tip nou de tehnologie?

Principalele avantaje aduse de NuScale constau intr-un proiect simplificat, dimensiuni mici ale reactorului, grafice de fabricatie si montaj reduse comparativ cu proiectele nucleare conventionale, caracteristici avansate de securitate nucleara, fiabilitate sporită, flexibilitate si competitivitate[x].

NuScale Power Module^TM se remarca prin simplitate, fiind compus dintr-un vas de presiune integrat, cu rol de anvelopa de protectie, care include combustibilul nuclear, vasul de presiune si generatorul de abur, iar circulatia agentului de racire in interiorul vasului integrat se realizeaza pe cale naturala, prin sisteme pasive, reducand substantial numarul de conducte, pompe, motoare si valve, inclusiv actionari electrice si automatizarea aferenta.

NuScale Power ModuleTM – vedere (sursa: NUScale)

Modulul se asambleaza in fabrica si se transporta la santier pe apa, calea ferata sau rutier, fragmentat in maximum trei subansamble.

O centrala NuScale poate fi compusa din 4, 6 sau 12 module, cu o putere unitara de 77 MWe, dispuse intr-un bazin cu apa, in care este amplasat si depozitul de combustibil nuclear ars, avand un spatiu de depozitare pana la 15 ani. Toate acestea sunt dispuse in cladirea nucleara a centralei. Acordul din 4 noiembrie 2021 contempla varianta cu 6 module.

Reactoarele NuScale pot avea mai multe utilizări, productie de electricitate, asigurarea caldurii pentru comunitati sau industrie, desalinare etc., ocupand un spatiu redus, dar functionand in conditii de siguranta si competitivitate.

Prefabricarea si simplificarea usureaza semnificativ activitatile de pe santier, graficele de executie fiind semnificativ reduse comparativ cu conceptele PWR curente, discutand de cca 36 de luni de la turnarea primului beton la structurile nucleare, cu o variatie functie de numarul de module instalate.

Conceptul de securitate nucleara este avansat, avand in vedere evitarea unor accidente de tipul celui de la centrala nucleara Fukusima, eliminand prin proiectare multe riscuri de accident. Sistemele sistemele pasive deja mentionate mai sus, impreuna cu dimensiunile mici ale reactorului garantează integritatea combustibilului nuclear, chiar și după un eveniment extrem, evitandu-se eliberari masive de radioactivitate. Vasul de presiune integrat este dimensionat la o presiune interna de 10 ori mai mare comparativ cu anvelopele marilor centrale nucleare aflate in operare, ceea ce confera proiectului o robustete suplimentara. Un alt aspect important este rezistenta la impactul cu avionul, in conditiile impuse de normele specifice ale NRC.

NuScale Power ModuleTM – sectiune (sursa: NuScale)

Proiectul NuScale beneficiaza de o fiabilitate operațională crescuta, care ii permite oprirea în siguranță și răcirea automata, pe termen nelimitat, fără acțiunea operatorului, fără alimentare in curent alternativ sau curent continuu și fără apă de racire suplimentară – o premieră pentru energia nucleară comercială. Reactorul poate porni de la rece asistat de mici generatoare independente, fara aport de energie din sistem si poate ramane la 100% capacitate la pierderea sistemului prin ocolirea turbinei si trimiterea aburului la condensatoare, cu posibilitatea de reconectare rapida la sistem etc.

Flexibilitatea crescuta a reactorului nuclear esta datorata urmatoarelor caracteristici, care permit o foarte buna corelare cu impreviziblitatea tehnologiilor regenerabile, dar si urmarirea consumului de caldura in cazul in care exista o asemenea oportunitate:

Modulele sunt dispecerabile, putand fi scoase /introduse individual din/ in functiune, asigurand o variatie in trepte a puterii livrate in sistem
Manevrabilitatea proprie reglajului fiecarui modul, ajustand in mod corespunzator puterea acestuia, precum si optiunea de ocolire a turbinei

Competitivitatea NuScale rezida dintr-un grafic de executie redus, asa cum s-a mentionat mai sus, precum si din costuri mai mici de investitie, operare si intretinere. Astfel, putem compara costul investitiei specifice, la o putere instalata echivalenta, pentru un reactor de tip PWR, cu patru bucle, de 5.557 US $/kW cu cel al conceptului NuScale cu 12 module, de 2.850 US $/kW. Costul de operare si mentenanta este estimat a fi mai redus decat la marile centrale nucleare din US, un motiv fiind si cifra redusa de personal comparativ cu acestea.

3. S-a vorbit de locuri de muncă și de lanțuri valorice care pot fi create în România, ca avantaje ale „primului venit”. Care ar fi acestea?

Bazat pe evaluari la nivelul Statelor Unite, o centrală NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente si 667 de locuri de munca indirecte, pe perioada exploatarii acesteia, 1600 de locuri de muncă pe perioada construcției si 2300 locuri de muncă în procesul de fabricatie[xi]. Unul din obiectivele asumate prin acordul semnat la data de 4 noiembrie 2021 prevede implicarea industriei orizontale locale in realizarea proiectului, bazat pe experienta Unitatilor 1 si 2 de la CNE Cernavoda, atat prin fabricatia unor componente cu specific nuclear, cat si prin efortul in inginerie si constructii-montaj, precum si prin asigurarea suportului in exploatare pentru aceste doua unitati.

Sectiune prin cladirea reactorilor NuScale Power ModuleTM – sectiune (sursa: NUScale)

Nu trebuie neglijat faptul ca si in prezent sunt firme din Romania care participa la realizarea unor mari proiecte nucleare din Europa, industria avand capacitatea de mobilizare pentru a avea o contributie semnificativa la implementarea proiectului NuScale, alaturi de marile proiecte nucleare ale Romaniei: retehnologizarea Unitatii 1 si reluarea lucrarilor la Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda.

De asemenea, bazat pe excelenta profesionala, aderarea la principiile securitatii nucleare, precum si prin insusirea unei culturi de securitate nucleara eficiente, Nuclearelectrica a fost definita ca operator pentru viitoarea centrala NuScale, avand in acelasi timp potentialul de a deveni un centru de pregatire al operatorilor pentru viitoarele centrale NuScale din regiune, acordul prevazand de asemenea cooperarea Partilor in realizarea unui simulator in Romania, dedicat pregatirii personalului pentru operarea reactorului NuScale.

NuScale si Nuclearelectrica vor sustine angajarea reglementatorilor nucleari din cele doua tari, respectiv US NRC si CNCAN, pentru a demara procesul de autorizare in Romania.

4. Una dintre problemele care ridică, pe bună dreptate, întrebări, este dacă aceste mici reactoare nucleare nu ar trebui verificate în funcţionare în ţara de origine, respectiv în SUA. Își vor dovedi fiabilitatea până să fie instalate în România, în 2027/2028, termenul avansat de Ministerul Energiei?

Argumentele aduse, precum autorizarea proiectului de catre US NRC, cel mai respectat reglementator nuclear din lume, precum si faptul ca NuScale utilizeaza ca referinta tehnologii mature, de ultima ora, utilizate la reactoarele existente cu apa sub presiune tip PWR sau APWR, precum si la reactoarele mici pentru propulsie marina, perfectionand acest concept, sunt printre motivele care ne dau increderea ca ca acest proiect va fi implement cu succes in tara noastra.

Tin sa precizez ca normele nationale de securitate nucleara nu prevad necesitatea de a avea un reactor in functiune in tara de origine a tehnologiei. De asemenea, cu privire la autorizarea la nivelul Uniunii Europene, nu exista o asemenea prevedere in Tratatul EURATOM si in legislatia care deriva din acesta, responsabilitatea autorizarii noilor proiecte nucleare revenind autoritatilor nationale abilitate, in cazul nostru CNCAN. Ca exemplu, Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda nu au facut obiectul unui proces de autorizare de securitate nucleara in cadrul vreunei institutii europene!

Despre costurile noii tehnologii nucleare NuScale și implicațiile taxonomiei

5. S-a vorbit despre o capacitate totală de 462 MW (prin 6 reactoare X 77 MW) ce ar urma să fie instalată în România. Care ar fi investiția estimată, în prezent, pentru această nouă tehnologie?

Acordul semnat la Glasgow prevede ca cele doua Parti sa se angajeze intr-o activitate comuna pentru dezvoltarea unui plan, o foaie de parcurs, care sa faciliteze implementarea a 6 module NuScale, cu o capacitate totala de 462 MWe, pe un amplasament, de preferat al unei foste termocentrale pe carbune. Momentan exista doar evaluarea publicata de NuScale pe care v-am dat-o anterior pentru conceptul cu 12 module, in conditiile din Statele Unite.

Mentionez totodata faptul ca Acordul evocat nu este un document comercial, fara a face referinte la costuri, grafice, termene ferme sau alte clauze comerciale. Acestea se vor discuta si negocia la o faza ulterioara, bazat pe planul preliminar al Proiectui care urmeaza a se dezvolta de catre partile semnatare.

6. Tehnologia nucleară este una scumpă, iar România susține acest tip de energie în condițiile în care, la nivel european, energia nucleară a fost exclusă din taxonomie – sistemul de clasificare pentru activitățile durabile. În acest context, cum va fi afectată finanțarea pentru noi proiecte nucleare în Europa?

Conceptul SMR, pe langa scopul de a dezvolta tehnologii nucleare mai sigure, mai flexibile, a avut drept tinta si crearea unei tehnologii mai ieftine, care poate fi competitiva si in conditiile unei taxonomii ce ar exclude energia nucleara.

Astazi, nu putem afirma cu tarie ca Taxonomia Uniunii Europene a exclus deja energia nucleara, dar nici ca aceasta se regaseste acolo!

Taxonomia, in forma produsa de Grupul de Experti Tehnici pentru dezvoltarea durabila (TEG) desemnat de Comisia Europeana, apreciaza contribuția substanțială a energiei nucleare la diminuarea efectelor asupra climei, dar TEG si-a declinat competenta unei evaluari complete, recomandand o analiza extinsa de impact asupra mediului din partea unui grup cu expertiză tehnică aprofundată, in special pe partea finala a ciclului de viață nuclear.

Astfel, primul Act Delegat (DA) care include si activitatile din energie, propus de Comisia Europeana ca urmare a Regulamentului Taxonomiei, act emis in 2021 de Parlamentul si Consiliul Uniunii Europene (UE), aflat in procedura de aprobare, nu include energia nucleara si gazele naturale[xii]. In paralel, Comisia a solicitat Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Center – JRC), aflat in coordonarea sa, elaborarea analizei cerute de TEG. Raportul JRC din martie 2021, validat ulterior de 2 grupuri de experti independenti, ajunge la concluzia ca “nu exista argumente stiintifice care sa indice ca energia nucleara ar afecta sanatatea umana si mediul inconjurator mai mult decat celelalte surse de producere a energiei deja incluse in Taxonomie”.

Pe baza Raportului JRC, Comisia Europeana lucreaza la un Act Delegat Complementar, asteptat la finele lui 2021 sau inceputul lui 2022, care ar urma sa includa energia nucleara si gazul natural.

In acest context, vreau sa adaug doua semnale interesante, din partea unor persoane de la cel mai inalt nivel al Comisiei Europeane. Astfel, dl. Frans Timmermans, Prim-Vice-presedinte al Comisiei Europene, intr-o vizita in Sofia la data de 15 octombrie 2021, a sfătuit Bulgaria să elimine treptat producția de cărbune și a spus că UE o va ajuta sa reporneasca un proiect de centrală nucleară[xiii], ceea ce a starnit o mare mirare, domnia sa fiind un fervent anti-nuclear!!! Sper ca a fost sincer!

La data de 22 octombrie 2021, doamna Ursula von der Leyen, Presedinte al Comisiei Europene, face urmatoarea declaratie la o conferinta de presa, in marja Consiliului European de atunci: ”Avem nevoie de mai multe surse regenerabile. Sunt mai ieftine, fără carbon și produse în interiorul Uniunii. Avem nevoie și de o sursă stabilă, nucleară, iar în timpul tranziției, de gaz[xiv]”! Evolutiile urmatoare vor confirma sau nu, aceste afirmatii.

7. În contextul crizei energetice pe care o traversăm, președintele Klaus Iohannis a declarat recent, înaintea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie, că energia nucleară, alături de gaze naturale, ar trebui inclusă în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei. Cum va fi afectată fezabilitatea proiectelor nucleare ale României, inclusiv cea privind SMR, dacă energia nucleară va fi exclusă din taxonomie?

Vizita presedintelui Klaus Iohannis la CNE Cernavoda (7.10.2021) – sursa foto: presidency.ro

Subiectul a fost discutat cu expertii din energia nucleara, cu ocazia vizitei domnului presedinte Klaus Iohannis la Cernavoda din data de 7 octombrie 2021, industria nucleara apreciind pozitia Domniei Sale la Consiliul European din 21-22 octombrie. Romania face parte din grupul Statelor Membre pro-nucleare din UE, asa numitul grup Like-Minded Member States, pozitia pro-nucleara a Romaniei fiind fireasca in toate institutiile europene unde participa reprezentantii tarii noastre.

Sunt convins ca Romania va urma exemplul Frantei[xv], dar si al altor state membre care au declarat ca oricum vor continua constructia de noi centrale nucleare. Semnarea Acordului NuScale – Nuclearelectrica la Glasgow este un semnal ca mergem inainte pe acest drum, ale carui jaloane sunt semnarea Memorandumului de Intelegere NuScale – Nuclearelectrica la data de 11 martie 2019 si semnarea Acordului Interguvernamental SUA – Romania privind cooperarea pentru proiectele CNE Cernavoda si cu sectorul nuclear civil din Romania, ratificat prin Legea nr. 30 din 16 iulie 2021, care contempla pe langa retehnologizarea Unitatii 1 si finalizarea Unitatilor 3 si 4, si subiectul reactoarelor mici modulare.

Despre marile proiecte nucleare ale României și securitate energetică

8. În ce stadiu se află în acest moment cele două proiecte strategice pentru România și despre care se vorbește de foarte mult timp, respectiv retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4?

Vizita presedintelui Klaus Iohannis la CNE Cernavoda (7.10.2021) – sursa foto: presidency.ro

In ciuda un zvonuri rauvoitoare privind o posibila abandonare a acestor proiecte, in mare parte aprehensiuni generate de semnarea acordului NuScale – Nuclearelectrica, noi mergem inainte cu aceste proiecte, care sunt pe calea cea buna. In paralel, Nuclearelectrica a initiat o campanie de atragere a fortei munca, atat pentru completarea locurilor vacante din partea de productie, dar si pentru consolidarea echipei care se ocupa de pregatirea retehnologizarii Unitatii 1 de la CNE Cernavoda, campanie care s-a dovedit un succes, urmand sa continue si anii care urmeaza.

De asemenea, s-a recapitalizat filiala EnergoNuclear, completand schema de personal cu persoane avand abilitati in dezvoltarea marilor proiecte, relansandu-se pe baza contextului actual faza de pre-proiect si pregatire a Contractului de inginerie, procurare si constructie (EPC) pentru Unitatile 3 si 4, care va fi realizat, dupa cum se stie deja, intr-un parteneriat Nord-Atlantic.

9. Diverse voci la nivel european au afirmat că una dintre cauzele actualei crize din energie este închiderea prea rapidă a unor termocentrale sau centrale nucleare din Europa. Cum vedeți dumneavoastră „cursa decarbonării” în care s-a angajat UE, prin toate angajamentele luate prin Green Deal?

Sunt foarte multe voci responsabile din cadrul Uniunii Europene, dar si la nivel mondial, care sustin cu argumente concrete ca atingerea tintelor de mediu propuse prin Green Deal, pachetul Fit for 55, precum si tintele pentru anul 2050 asumate la COP 21 Paris, nu se pot atinge fara contributia energiei nucleare alaturi de regenerabile. Desigur ca inchiderea centralelor nucleare de catre unele state membre ale UE a avut si un impact in criza de energie, in securitatea energetica si in indepartarea de tintele de decarbonare propuse.

Din pacate, sunt tari fervent anti-nucleare, de exemplu Germania, care a mizat pe regenerabile, si-a crescut insecuritatea energetica prin importuri de gaze naturale, iar dupa ce a inchis marea majoritate a centralelor nucleare, construieste centrale pe carbune, pentru a-si consolida securitatea energetica, dar devenind fara nicio remuscare cel mai mare poluator al Europei, in cifre absolute de emisii de CO2 echivalent. Nu cred ca printr-o abordare ideologica se pot atinge tintele asumate si cred ca, odata cu trecerea timpului, va fi din ce in ce mai greu. Oprirea proiectelor nucleare va agrava aceasta situatie!

Solutia atingerii tintelor asumate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si a unei securitati energetice confortabile este utilizarea intr-o coperare armonioasa a tehnologiilor regenerabile si a energiei nucleare, cu o componenta flexibila adusa de SMR-uri, gazul natural urmand sa aiba un rol crucial in perioada de tranzitie catre urmeaza.

10. Pandemia, care a fracturat lanțurile de aprovizionare la nivel global, a arătat cât de importantă este asigurarea securității în aprovizionarea cu energie. România are încă avantajul unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, ce include energia nucleară. Totuși, un element este critic în această ecuație: materia primă, unde deja ne bazăm pe importurile de uraniu din afara UE. Cât de vulnerabili suntem, ca țară, din acest punct de vedere?

Uniunea Europeana nu este bogata in resurse uranifere, marea majoritate a flotei nucleare importand uraniul din terte tari, de regula din zone stabile politic, care nu folosesc acest produs in scop de santaj politic. Politica Uniunii Europene, coordonata de Agentia de Furnizare EURATOM (ESA) este ca Statele Membre care utilizeaza energia nucleara sa aiba doua surse indendente de uraniu, de preferat din aceste asa zise ”zone sigure”. In cazul Romaniei, suntem in plina reorganizare a activitatii din industria uraniului, prin achizitionarea de catre Nuclearelectrica a fabricii de producere a concentratului tehnic de uraniu (UO₂) de la Feldioara, din cadrul Companiei Nationale a Uraniului (CNU).

Pana la reluarea mineritului uraniului in Romania si producerea in tara a concentratului tehnic de uraniu, numit si yellow cake (octoxid de uraniu – U₃O₈), avem in acest moment doua surse externe independente de U₃O₈, Canada si Kazahstan. Acesta se va procesa la noua filiala a Nuclearelectrica si livra sub forma de UO₂ catre Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti-Mioveni, sucursala Nuclearelectrica, care fabrica fasciculele de combustibil cu uraniu natural pentru CNE Cernavoda. Este bine de stiut faptul ca piata internationala de U₃O₈ ofera o competitie semnificativ mai mare decat in cazul aprovizionarii cu UO₂!

Asa cum se stie, mina de uraniu de la Tulgheş- Grinţieş a trecut din administrarea CNU în administrarea Nuclearelectrica, ceea ce ar permite intr-un anume orizont de timp revenirea la un ciclu complet al combustibilului nuclear in Romania. Inchei considerand ca, prin evolutiile evocate mai sus, vulnerabilitatea privind asigurarea uraniului a fost semnificativ diminuata, in conditii de eficienta economica.

Vă mulțumesc, domnule Chirica!

SHORT BIO

Dr. Teodor Chirica este un inginer cu o vasta experienta in industria energetica romaneasca, atat pe plan tehnic, cat si mangerial, specializat in energia nucleara, fiind activ implicat in dezvoltarea proiectelor CANDU din Romania inca de la inceputul anilor ’80, atat ca inginer proiectant, cat si ca director de proiect pentru noi amplasamente nucleare. Incepand cu anii 1998, Dr. Chirica a detinut diferite pozitii de conducere la Nuclearelectrica, pe care a condus-o ca director general din martie 2005 si pana in ianuarie 2009, in prezent fiind membru si presedinte al Consiliului de Administratie. De asemenea a fost Managing Director la AMEC Nuclear Romania (2009-2013), director general EnergoNuclear (2013 – 2017) si consilier al Directorului General Nuclearelectrica (2017-2019). Este doctor în științe nucleare la Universitatea „Politehnica” din București, în domeniul gestionării deșeurilor radioactive, concentrându-se pe dezafectarea centralelor nucleare. De asemenea, este unul din fondatorii Forumului Atomic Roman (ROMATOM), iar in perioada 2018-2019 a fost presedintele Forumului Atomic European (FORATOM).