Comisia Europeană a adoptat astăzi, 24 februarie, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice, a anunțat Executivul de la Bruxelles.

Această strategie vine în contextul în care pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, ele depășesc deja, în medie, 12 miliarde euro pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde euro.

Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. La nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2.500 de persoane și-au pierdut viața.

„Chiar dacă UE face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, trebuie, de asemenea, să fim pregătiți să facem față consecințelor ineluctabile ale schimbărilor climatice. De la valuri de căldură mortale și secete devastatoare la distrugerea pădurilor și la eroziunea litoralului ca urmare a creșterii nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele în Europa și în întreaga lume”, se arată într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles.

Pornind de la strategia de adaptare la schimbările climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate astăzi este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluții decât pe înțelegerea problemei și să se treacă de la planificare la punerea în aplicare.

Frans Timmermans, Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european - sursa foto: Comisia Europeană

Frans Timmermans, Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european – sursa foto: Comisia Europeană

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat:

„Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecințe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuși să o combatem și să ne pregătim pentru efectele sale ineluctabile. Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm și să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice.”

O adaptare mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică

Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide și pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziția tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc și renovează o locuință la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care își planifică culturile.

Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acțiuni menite să deplaseze limitele cunoștințelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor și a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziția tuturor.

  • La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare, care va fi consolidată și extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătății pentru a se urmări, a se analiza și a se preveni cu mai multă acuratețe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societății și în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. Comisia va continua să includă considerații privind reziliența la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante.

2020 a marcat cel mai cald deceniu din istorie

Schimbările climatice au loc chiar acum, de aceea trebuie să construim un viitor mai rezilient. Tocmai s-a încheiat cel mai cald deceniu din istorie, în care recordul pentru anul cel mai cald a fost bătut de opt ori. Suntem martorii unei intensificări a frecvenței și a gravității fenomenelor climatice și meteorologice extreme. Aceste extreme variază de la incendii forestiere și valuri de căldură fără precedent chiar deasupra Cercului Polar Arctic la perioade de secetă devastatoare în regiunea mediteraneeană și de la uragane care fac ravagii în regiunile ultraperiferice ale UE la păduri distruse de invaziile nemaiîntâlnite de gândaci de scoarță în Europa Centrală și de Est.

  • Fenomenele cu o evoluție lentă, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, degradarea solului și a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau creșterea nivelului mării, sunt la fel de distructive pe termen lung.

Puteți citi comunicatul integral, pentru mai multe detalii, AICI.

CITEȘTE ȘI:

Încălzirea planetei continuă: 2020 închide cel mai cald deceniu măsurat vreodată – ONU

ARTICOLE SIMILARE:

Răzvan Nicolescu: Se joacă un deceniu în acest an. Poate să fie un deceniu câștigat sau unul pierdut ireversibil. Trebuie să strângem rândurile

GALERIE FOTO // Protejează ceea ce iubești! 16 pași pentru a-ți reduce amprenta de carbon

InfoClima: Justiția climatică – ce înseamnă, ce implică și de ce e relevantă pentru România?