Suprafața regiunilor afectate de secetă la nivel mondial s-a dublat între anii 1900 și 2020, a anunțat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un raport publicat recent, informează Agerpres, care citează DPA.
„Secetele devin mai frecvente, mai prelungite și mai severe odată cu schimbările climatice, amenințând siguranța aprovizionării cu apă și punând o presiune tot mai mare pe oameni, ecosisteme și economii”, precizează raportul OCDE.
Suprafața de uscat afectată de secetă la nivel global s-a dublat din 1900, iar în prezent 40% din planetă se confruntă cu evenimente de secetă mai frecvente și mai intense. Multe dintre cele mai extreme secete înregistrate – inclusiv seceta din Europa din 2022 și cea în curs din America de Nord – au avut loc în ultimele decenii. Schimbările climatice reprezintă un factor principal al acestui risc în creștere, deoarece temperaturile în creștere modifică tiparele de precipitații și accelerează evaporarea, reducând disponibilitatea apei dulci. Într-un scenariu cu o încălzire de 4°C, secetele ar putea deveni de până la șapte ori mai frecvente și mai intense comparativ cu perioada preindustrială (IPCC, 2021), potrivit raportului OCDE, care poate fi consultat AICI.
„De la randamente reduse ale recoltelor, afectarea alimentării cu electricitate și a comerțului fluvial și până la peisaje degradate și mijloace de trai perturbate, impacturile generate de secete sunt în creștere – și la fel sunt și costurile lor”, se afirmă în același raport.
Analiza OCDE are la bază Indicele Standardizat Precipitații-Evapotranspirație (SPEI), care este calculat folosind date despre precipitații și evaporare.
Se consideră că o regiune este afectată de secetă atunci când acest index scade sub un anumit prag. Raportul a exclus regiuni precum Sahara, Deșertul Gobi, Peninsula Arabică și regiunile polare, potrivit Agerpres.
Secetele reprezintă un risc tot mai mare pentru ecosisteme, comunități și economii întregi
Ele sunt responsabile pentru 34% dintre decesele cauzate de dezastre (OMM, 2021) și agravează sărăcia, inegalitatea și deplasările forțate. Prin degradarea terenurilor, secetele accelerează de asemenea deșertificarea și contribuie la pierderea biodiversității.
- Din 1980, 37% din suprafața terestră globală a înregistrat o pierdere semnificativă a umidității solului, în timp ce nivelurile apei din multe râuri și pânze freatice sunt în scădere la nivel global.
- Agricultura este sectorul cel mai vulnerabil, cu scăderi ale recoltelor de până la 22% în anii deosebit de secetoși. Pe măsură ce secetele se intensifică, și impactul lor economic crește: costul unui episod de secetă în prezent este cel puțin dublu față de anul 2000, iar până în 2035 se estimează o creștere a acestor costuri între 35% și 110%.
Investițiile în reziliența la secetă pot salva vieți – și sunt profitabile
Pe măsură ce riscurile asociate secetei se intensifică, acțiunile proactive și coordonate devin esențiale pentru a construi reziliență și a ne adapta la schimbările climatice. Fiecare dolar investit în reziliența la secetă poate aduce până la zece dolari în beneficii economice (IDMP, 2022). Asta înseamnă că, prin politici și investiții adecvate, guvernele pot reduce impactul imediat al secetei și, în același timp, pot obține beneficii pe termen lung, mai menționează OCDE. Detalii, AICI.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
Vulnerabilitatea mediului rural la schimbările climatice și fenomene meteo extreme
