Mediul rural este foarte vulnerabil la schimbările climatice, care aduc o intensificare a valurilor de căldură, accentuarea secetei preponderent în zona de sud a României, cu impact asupra agriculturii și resurselor de apă, dar și furtuni violente care amenință locuințele. „Lucrurile sunt destul de complicate în mediul rural. Mult mai complicate decât în într-un oraș”, spune Bogdan Antonescu, fizician specializat în fenomene meteo extreme, lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Potrivit acestuia, nu doar fenomenele meteo extreme individuale, ci și combinațiile acestora devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase. El a explicat care va fi „noul normal” la nivel național, pe baza observațiilor și simulărilor numerice de până acum: „O să vedem o Românie împărțită în două”.
Bogdan Antonescu – fizician specializat în fenomene meteo extreme
Într-un interviu video acordat Energy Magazine, Bogdan Antonescu a explicat cât de vulnerabilă este România, atât în mediul urban, cât și cel rural, la aceste schimbări și care sunt prognozele.
„Avem o creștere a temperaturii la nivel global, care se traduce în modificări ale caracteristicilor pentru anumite fenomene. Și cel mai clar lucru pe care îl resimțim în ultimele veri sunt valurile de căldură. Față de acum 30-40 de ani, în prezent avem mult mai multe valuri de căldură, apar mult mai frecvent și perioada lor de viață devine mai lungă.
De la câteva zile se extinde până la o săptămână, în unele cazuri, și sunt mult mai intense, adică temperatura maximă în timpul unui val de căldură este din ce în ce mai ridicată. Și din punctul meu de vedere, acesta va fi fenomenul cu care ne vom lovi cel mai des în viitor și cu un impact foarte mare. Evident, impactul este și de la furtuni. De exemplu: mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni. Sau avem modificări în regimul precipitațiilor: regiuni în care avem secetă prelungită sau regiuni în care avem din ce în ce mai frecvent precipitații intense, care pot să ducă la inundații”.
Seceta se va intensifica în sudul României, în special în Dobrogea
Referitor la fenomenele meteo extreme care au luat amploare în România în ultimii ani și la ce am putea să ne așteptăm pe viitor, Bogdan Antonescu a subliniat valurile de căldură și schimbările în precipitații.
„Regiunea de sud a României este din ce în ce mai influențată de aceste perioade cu secetă prelungită, în special regiunea de sud-est, zona Dobrogei destul de afectată de un regim mai scăzut de precipitații decât în trecut. Jumătatea nordică a României este și va fi și din ce în ce mai mult predispusă la inundații, asociate cu precipitații intense într-o perioadă scurtă de timp. Și pe lângă acestea, se adaugă schimbări în furtunile severe, adică în furtunile care produc fie grindină de mari dimensiuni, fie vânt intens, tornade”, a declarat expertul.
Potrivit acestuia, odată cu schimbările climatice, nu numai fenomenele pure, considerate separat – un val de căldură și o perioadă cu secetă -, dar și combinațiile lor devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase.
„Acum, când ne uităm la fenomenele extreme, nu ne mai uităm la fenomene pure. Ne uităm la fenomene combinate, pentru că ele tind să apară combinate. Avem un val de căldură, după care urmează perioade cu precipitații intense sau furtuni. Sau avem perioade cu secetă prelungită și pe urmă urmează precipitații. În acest caz, solul nu mai poate să absoarbă așa de multă apă și se pot produce inundații. Deci combinația aceasta de fenomene meteorologice extreme e destul de importantă”.
Specialistul a mai subliniat că „din observațiile pe care le avem până în prezent, dacă ar fi să facem o sinteză a studiilor, partea Dobrogei este o zonă în care avem o secetă profundă, deci o secetă pe o perioadă lungă de timp și cu impact destul de mare. Aici este problema cu schimbările climatice: pe lângă partea de temperatură, se schimbă și regimul precipitațiilor și atunci nu mai avem precipitații ca în trecut. Plouă foarte mult într-o anumită regiune, iar în alte regiuni nu plouă aproape deloc. Și ca o idee generală, în zonele care în prezent sunt zone umede, în care plouă foarte mult, vom avea în continuare din ce în ce mai multe precipitații, iar zonele care sunt relativ uscate vor deveni mai supuse perioadelor cu secetă. Deci se accentuează diferența aceasta destul de mare”.
Întrebat dacă aceste fenomene ar putea deveni noua normalitate pentru România din punct de vedere climatic, Bogdan Antonescu a răspuns că e greu de spus ce înseamnă noua normalitate.
„Dar dacă ne uităm la proiecțiile climatice, la observațiile pe care le avem până în prezent, aș putea zice așa: că o să vedem o Românie împărțită în două, cu precipitații în jumătate nordică, cu secetă în jumătatea sudică. Evident, putem să avem secete prelungite și în jumătatea nordică, dar preponderent o să avem aceste două tipuri de fenomene, peste care o să avem perioadele acestea cu valuri de căldură în special în sud și cu fenomene extreme, în particular furtuni cu grindină de mari dimensiuni, undeva în nord-estul României. Cam aceasta este sinteza observațiilor și simulărilor numerice pe care le avem până în prezent, că acesta va fi noul normal”.
Soluții pentru adaptarea clădirilor la fenomenele meteo extreme
Sursa foto: Pixabay
În ceea ce privește soluțiile pe care am putea să le găsim ca să adaptăm clădirile la temperaturile în creștere, Bogdan Antonescu este de opinie că este nevoie să facem clădiri eficiente din punct de vedere energetic, pentru a proteja oamenii de caniculă.
Pentru fenomenele cu vânt intens pe care începem să avem din ce în ce mai mult, e nevoie de măsuri prin care acoperișul să fie construit și ancorat mult mai bine.
La aceste fenomene meteo extreme sunt expuși în special cetățenii săraci, cei vulnerabili, preponderent din mediul rural.
„Acolo e problema mare, pentru că unii dintre ei, de exemplu, nu sunt alimentați la resurse de apă, folosesc ceea ce există în pânza freatică. Și dacă ai secetă prelungită, n-o să mai ai nici rezerva de apă. Sau când își construiesc casele, nu se gândesc la astfel de intemperii – grindină de mari dimensiuni și vânt intens. Deci populația e destul de vulnerabilă în zona rurală”.
În opinia expertului în schimbări climatice, partea de rezervă de apă o să fie importantă în anumite regiuni. De asemenea, unele dintre casele din mediul rural nu sunt deloc adaptate pentru furtuni puternice. „Și am văzut în trecut astfel de fenomene care au avut un impact destul de mare în mediul rural”, a adăugat Bogdan Antonescu.
„Acolo (în mediul rural – n.r.) e vulnerabilitatea cea mai mare de la toate fenomenele acestea, fie că vorbim de fenomene extreme de genul furtunilor, fie că vorbim de fenomene mai extinse, cum sunt perioadele de secetă și valurile de căldură. Impactul asupra agriculturii este enorm de la aceste valuri de căldură, de la perioadele de secetă și de la grindină acum. Deci lucrurile sunt în mediul rural destul de complicate. Mult mai complicate decât în într-un oraș”, a adăugat acesta.
- Citiți articolul complet pe energymagazine.ro.
Banca Mondială: România, foarte vulnerabilă la secetă și inundații
În Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) publicat de Banca Mondială în octombrie 2023, se menționează că „schimbările climatice în România vor afecta în special ciclurile hidrologice, alterând momentul, frecvența și intensitatea precipitațiilor”.
România se confruntă deja cu o diviziune: „Pe de o parte, este deja aproape de pragul de penurie de apă (Figura ES.3), inclusiv manifestată prin fenomenele recente de secetă, iar pe de altă parte este expusă grav la riscul de inundații, cu pierderi anuale potențiale proiectate de până la aproape 2 miliarde EUR pe an”.
Iată alte câteva aspecte semnalate de Banca Mondială, extrase din raportul menționat:
„Inegalitățile existente în ceea ce privește accesul la apă riscă să fie exacerbate de schimbările climatice, însă există soluții.
Aproximativ 25 la sută din populație nu este conectată la un sistem centralizat de alimentare cu apă (în principal în mediul rural) și 60 la sută din apa potabilă provine din surse de suprafață (mai vulnerabile la secetă).
În plus, 25 la sută din locuitorii din mediul rural se bazează pe canalizare neamenajată, crescând riscul de utilizare de apă contaminată din acviferele de mică adâncime poluate ca urmare a practicilor agricole inadecvate și a lipsei de colectare a deșeurilor solide.
Consolidarea rezilienței la nivelul populației rurale va necesita diversificarea surselor de apă, reducerea pierderilor de apă, accelerarea eliminării decalajului în alimentarea cu apă și canalizare, adoptarea unor standarde de eficiență energetică în domeniul apei.
PNMBH (Planul național de management la nivel bazinal – n.r.) actualizat estimează un necesar de investiții pentru a asigura conformarea cu Directiva privind Apa Potabilă și Directiva privind Apele Urbane Uzate și eliminarea decalajului în ceea ce privește alimentarea cu apă și canalizarea în zonele rurale la 18 miliarde EUR”.
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Băncii Mondiale, iar raportul poate fi consultat AICI.
CITEȘTE ȘI:
Cum pot fi adaptate locuințele din mediul rural pentru a face față valurilor de căldură
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030, adoptată de Guvern
