Cum pot fi adaptate locuințele din mediul rural pentru a face față valurilor de căldură

Locuințele din mediul rural sunt, în cea mai mare parte, ineficiente energetic, ceea ce le face vulnerabile la temperaturile tot mai ridicate. De pildă, temperatura învelitorii din țiglă metalică ajunge ușor la peste 70 de grade Celsius în timpul verii. De aceea este foarte important cum se izolează mansardele și planșeele peste ultimul nivel. O izolare cu 10-15 cm nu ajută clădirea împotriva supraîncălzirii, spune Ionuț Chețe, inginer specializat pe eficiența energetică pentru clădiri la Universitatea Politehnică Göteborg din Suedia, proiectant de case pasive, trainer de eficiență energetică pentru clădiri și proiectant nZEB în România.

Iată, de pildă, cum diferă consumul de electricitate pentru răcire, în funcție de clasa de eficiență energetică a locuinței:

„Într-o casă eficientă energetic avem vara maxim 26 grade Celsius fără să pornim răcirea și vrem să aducem clădirea la 25 grade Celsius. Dacă umiditatea relativă este în parametrii normali, consumul de energie pentru scăderea cu un grad Celsius nu o să fie foarte mare. În schimb, dacă vorbim de o clădire ineficientă energetic, atunci temperatura în interior depășește 32 grade Celsius, așa cum am măsurat de curând într-o locuință, și umiditatea relativă – peste 75%. Pentru a aduce această locuință la temperatura de 25 grade Celsius și 55% umiditate relativă, sistemul de răcire o să funcționeze foarte mult și deci costurile pentru răcire sunt foarte mari”.

Ionuț Chețe a explicat, pentru Energy Magazine, de ce se supraîncălzesc clădirile și cum să ne „reparăm” locuințele, astfel încât să ne asigure confortul termic dorit. El a detaliat câteva măsuri care pot fi luate pentru a se reduce impactul valurilor de căldură asupra caselor ineficiente energetic, așa cum sunt cele mai multe locuințe din mediul rural.

Cauzele supraîncălzirii locuințelor

Fenomenul de supraîncălzire a locuințelor este cauzat de izolarea insuficientă – fie că vorbim despre pereți exteriori, planșee de terase circulabile sau necirculabile, mansarde sau șarpante. Ionuț Chețe a oferit și câteva exemple privind impactul căldurii asupra locuinței, prin măsurători făcute cu aparatul de termoscanare.

De pildă, în imagini se poate vedea o fațadă sudică umbrită parțial, pe care se observă diferențele de temperatură în funcție de culorile fațadei și în funcție de umbrire. Se pot observa diferențe de temperatură de peste 20 grade Celsius. Temperaturile foarte mari de pe fațadă duc la supraîncălzirea clădirii. Așadar, este necesar ca stratul izolator să fie suficient de gros chiar și pentru a proteja clădirea de supraîncălzire, nu numai de frig.

 

În următoarele imagini se poate observa cum temperatura învelitorii din țiglă metalică ajunge ușor la peste 70 de grade Celsius în timpul verii.

„De aceea este foarte important cum se izolează mansardele și planșeele peste ultimul nivel. O izolare cu 10-15 cm nu ajută clădirea împotriva supraîncălzirii. Sunt necesare grosimi mult mai mari de termoizolație pentru asigurarea confortului, dar și pentru facturi mai mici la energie”, explică Ionuț Chețe.

De asemenea, locuințele se pot supraîncălzi de la suprafețe vitrate neumbrite pe sud și vest, fațade cu expunere sudică sau vestică insuficient izolate sau neizolate sau care sunt finisate cu materiale absorbante de căldură. Aici putem include și culoarea acestora, care are un impact major (culorile mai închise absorb mai multă căldură).

În imaginea de mai jos, realizată cu aparatul de termoscanare, se observă impactul radiației solare prin suprafețele vitrate neumbrite asupra pardoselii. În imagine este vorba despre o pardoseală din parchet melaminat. Temperatura era cu mult mai mare dacă era vorba de o pardoseală ceramică sau din piatră naturală, generând astfel supraîncălzirea camerei respective, a subliniat expertul.

„O clădire slab etanșată și neventilată mecanic se poate supraîncălzi foarte ușor și poate genera un disconfort termic uriaș din cauza umidității relative în exces și a faptului că prin toate zonele neetanșe se va infiltra aerul cald. Dacă facem referire la ferestre neetanșate corespunzător, unde fațada poate să ajungă și la 50-60 grade Cesius, este ușor de înțeles că acel aer se va infiltra în locuință, supraîncălzind acele zone într-un timp foarte scurt”, a mai declarat Ionuț Chețe.

Expertul recomandă ca încă din faza de proiect, trebuie să se țină cont de umbrire – fie prin echipamente de umbrire, fie prin asigurarea umbririi la exterior cu ajutorul plantelor bogate în frunze pe timp de vară, pe care iarna le pierd și cu ajutorul cărora vom beneficia de încălzirea pasivă a locuinței în zilele friguroase, dar însorite. El a adăugat că, de multe ori, un trandafir, o glicină pot să reducă temperatura fațadei și cu 20 grade Celsius.

De asemenea, este foarte important ca umbrirea să se facă din exteriorul clădirii. Draperiile sau jaluzelele interioare ajută parțial prin reducerea radiației solare în interior, dar fața interioară a tâmplăriei este deja supraîncălzită și funcționează ca un radiator.

Totodată, lipsa spațiilor verzi din jurul locuințelor poate duce la un disconfort termic uriaș în locuință dacă este coroborată și cu lipsa etanșeității clădirii.

„În general, în locuințele din România găsim în proporție de 70-80% o combinație între toate cauzele de mai sus, fie că vorbim despre clădiri vechi sau despre clădiri noi. Am văzut foarte multe clădiri reabilitate termic din fonduri publice sau private în ultimii ani la care nu se ține cont de aceste lucruri. Multe dintre acestea aveau un rezultat bun la testul de etanșeitate (Blower Door), dar nu erau prevăzute cu sistem de ventilare, iar despre umbrire nici măcar nu se discutase în faza de proiectare. Aceste clădiri au ajuns și la 85% umiditate relativă în interior, deci discutăm despre niște clădiri reabilitate termic și totuși bolnave”, a mai declarat Ionuț Chețe.

Cum scade consumul de energie pentru răcire și cu peste 70%

Potrivit expertului, orice investiție sau renovare trebuie să plece de la o analiză detaliată făcută în teren, ce include termoscanarea clădirii și testarea etanșeității acesteia. Astfel, procesul de renovare este adaptat la condițiile reale din teren.

În primul rând o clădire trebuie să fie suficient izolată termic în funcție de zona climatică în care se află și în funcție de poziționarea acesteia. Pe lângă izolarea termică, este necesar să obținem și o clădire etanșă, pentru a ne asigura că aerul cald/rece din exterior nu se înfiltrează prin toate zonele neetanșe.

Aceste lucrări se pot verifica doar cu ajutorul testului de etanșeitate cu ușa suflantă (Blower Door).

În general, necesarul pentru răcire scade cu peste 30% după o renovare normală unde s-a ținut cont de sfaturile unui specialist. La o renovare unde sunt calculate toate detaliile enumerate mai sus și unde s-au făcut și verificările lucrărilor de izolare și etanșare, necesarul pentru încălzire/răcire scade cu peste 70%.

În multe dintre cazuri, acolo unde există și umbrirea necesară alături de toate celelalte intervenții, beneficiarii nu mai au nevoie de sistem de răcire, reușind cu ajutorul centralelor de ventilare să răcească aproape pasiv locuința în timpul nopții sau cu un consum foarte mic.

„Important de reținut este că sistemele de răcire se dimensionează în funcție de izolarea clădirii, de aporturile interioare de căldură și obligatoriu în funcție de gradul de umbrire atât din suprafețele vitrate, cât și a pereților exteriori. De obicei dimensionarea se face în magazin împreună cu vânzătorul în funcție de suprafață. Acest tip de dimensionare este de cele mai multe ori greșit și aparatele de climatizare merg fără oprire și deci consumul de energie pentru răcire este unul uriaș”, a subliniat acesta.

• Răcirea locuinței poate fi asigurată și cu electricitate verde produsă de panouri fotovoltaice.

În ceea ce privește diferențele de consum de electricitate pentru răcire, în funcție de zonele climatice (I-V) în care este împărțită România, Ionuț Chețe spune că lucrurile nu mai stau ca înainte.

Potrivit acestuia, la nivel teoretic consumurile de energie pentru răcire sunt mult mai mici în zonele climatice IV și V comparativ cu alte zone, însă pe fondul creșterii generale a temperaturilor, dacă nu se vor lua măsuri de izolare, etanșare și umbrire, aceste consumuri vor crește în fiecare an.

• Citește continuarea articolului pe energymagazine.ro.

Locuințele din mediul rural, expuse la sărăcia energetică de vară

În România, aproape jumătate (47,5%) din totalul locuinţelor sunt situate în zonele rurale. Astfel, în mediul rural există circa 3,8 milioane de locuințe unifamiliale, cu o suprafață totală încălzită de 247,8 milioane metri pătrați. Până în 2020, doar 3% din această suprafață a fost renovată, potrivit datelor din Strategia națională din 27 noiembrie 2020 de renovare pe termen lung.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arăta că aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural. Două dintre cauzele principale ale sărăciei energetice sunt eficiența energetică scăzută a locuințelor și veniturile scăzute ale gospodăriilor. De aceea, e nevoie de programe naționale care să sprijine locuitorii din mediul rural să își îmbunătățească termoizolația locuințelor. 

Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, a mai atras atenția ORSE. De aceea, e nevoie de măsuri care să vină în sprijinul celor afectați. Acestea includ măsuri de eficiență energetică, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar și servicii de educare privind consumul de energie și oportunitățile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finanțare disponibile etc.

CITEȘTE ȘI:

Școli la țară ca afară: Investiții fără precedent pentru școli verzi în mediul rural // FOTO