Odată cu începerea producției de gaze naturale în noile perimetre din Marea Neagră, România are șansa să devină un jucător important pe piața regională a gazelor naturale și să scape definitiv de necesitatea de a importa de la ruși, dar Parlamentul amână adoptarea legislației necesare. Din 2013, de când investitorii au început primele demersuri pentru clarificarea cadrului de autorizare și să confirme termenii comerciali agreați la semnarea acordurilor de concesiune, nici până astăzi România nu și-a asumat încă în fața investitorilor legislația necesară demarării exploatării.
Abia anul trecut guvernul a finalizat primul draft de lege care încorporează toate problemele legate de reglementarea proiectelor offshore.
- Într-un moment critic, când americanii de la ExxonMobil împreună cu OMV Petrom se pregătesc să ia decizia finală de investiții în Marea Neagră, Comisia de Industrii din Camera Deputaților forțează amânarea cu alte câteva luni a acestui proiect, adoptat deja în Senat în luna februarie.
Astfel, comisia condusă de Iulian Iancu (PSD) a solicitat prelungirea cu 60 de zile a termenului de depunere a raportului pentru legea offshore, deși a fost depășit termenul inițial constituţional şi legal de 60 de zile de aprobare sau de respingere a legii din momentul în care a intrat în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.
„Sper ca dezbaterile acestui proiect de lege să nu fie amânate pentru sesiunea parlamentară din toamnă, pentru că asta ar însemna inclusiv amânarea deciziilor strategice ale companiilor pentru 2019 sau poate chiar renunţarea acestora”, a declarat, pentru Bursa, deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor.
- Amânarea producției din Marea Neagră ar veni într-un context geopolitic foarte complicat și exploziv, generat de faptul că rușii au în plan ca, din 2019, să oprească tranzitul de gaze prin Ucraina, cea mai importantă rută de tranzit al gazelor rusești către Europa și prin care inclusiv România se aprovizionează.
De asemenea, Gazprom lucrează din plin la construirea conductei Turkish Stream, din Rusia până în Turcia pe sub Marea Neagră, pe care vrea să o finalizeze în 2019 și care îi va consolida și mai mult monopolul în această regiune a Europei dependente doar de gazul rusesc.
România este una dintre țările cel mai puțin dependente de importurile rusești, datorită producției interne și consumului intern mult diminuat în ultimii ani, din cauza închiderii industriei chimice. Astfel, importurile au scăzut de la 5 miliarde metri cubi în 2006 la doar un miliard de metri cubi, în 2016, care s-au adăugat unei producții interne de 9 miliarde mc. Pe timp de iarnă, mai ales în perioadele de ger, importurile de la Gazprom sunt însă absolut necesare. Iarna aceasta, sistemul național de transport al gazelor a trecut prin momente critice, din cauza volumelor insuficiente de gaze din rețea.
Producția de gaze în Marea Neagră din noile zăcăminte descoperite este estimată să înceapă în 2019, în perimetrul Midia operat de compania Black Sea Oil&Gas, în consorțiu cu BERD, adică fix în momentul critic în care Rusia ar tăia tranzitul prin Ucraina. În perimetrul Neptun Deep producția este preconizată după 2020.
- De asemenea, tot la inițiativa Comisiei pentru Industrii conduse de Iulian Iancu, Parlamentul a aprobat anul trecut majorarea impozitului pe veniturile obținute din producția de gaze și permanentizarea acestei taxe, deși ea fusese gândită inițial pe termen limitat. Producătorii au acuzat că se simt discriminați față de importatori, iar un studiu realizat de Deloitte arată că România a urcat pe locul doi în Europa la taxele impuse producătorilor de gaze.
Cei mai mari jucători din Marea Neagră sunt companiile ExxonMobil-OMV Petrom, care au anunțat, în martie 2012, că au descoperit în perimetrul XIX Neptun (Deep) resurse recuperabile estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Sursa foto: OMV Petrom
