România va introduce în primăvara acestui an pașapoarte de renovare a clădirilor, se arată în primul draft al Planului Național de Renovare a Clădirilor (PNRC) transmis recent Comisiei Europene și consultat de NewsEnergy. Pașaportul de renovare a clădirii este un plan personalizat de renovare pentru fiecare clădire, gândit pe termen lung (10 – 15 ani), care arată pașii clari pentru renovare aprofundată, etapizată și coerentă. Scopul este de atingere a nivelului NZEB (nearly zero energy building) sau ZEB (zero emissions building), ori reducerea cu minimum 60% a consumului de energie primară, acolo unde ZEB nu este fezabil.
Obligația de introducere a pașapoartelor de renovare a clădirilor este prevăzută în Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), act normativ pe care toate statele membre, inclusiv România, trebuie să îl transpună în legislația națională.
Potrivit PNRC, pașapoartele de renovare a clădirilor vor fi introduse prin legislație secundară până la 29 mai 2026. Schema va fi voluntară pentru proprietarii de clădiri, însă va fi puternic stimulată financiar. Pentru anumite tipuri de clădiri – precum cele publice sau cele care beneficiază de granturi substanțiale – pașapoartele ar putea deveni obligatorii.
De asemenea, pașaportul de renovare a clădirii va avea un format prietenos și accesibil: deși se va baza pe date tehnice, va include un sumar grafic, concis și ușor de înțeles pentru proprietari și ocupanți, explicând costurile, beneficiile și pașii următori în renovare. Pașaportul va fi întocmit în urma vizitei la fața locului a unui auditor energetic calificat.
Conținutul și structura pașaportului de renovare
Pașaportul de renovare a clădirii (PRC) va fi aliniat cu certificatul de performanță energetică (EPC) și cu viitorul registru digital al clădirilor. Acesta va conține, în principiu, următoarele informații, conform propunerii din draftul PNRC:
- Informații de identificare și de bază
Date de identificare – adresă, ID unic, zonă climatică, an construcție, tip de clădire și de utilizare, structura proprietății și a ocupanților;
Descriere de bază a anvelopei clădirii, sistemele tehnice și orice sisteme regenerabile existente;
Performanța energetică actuală și emisiile de CO2, detaliate pe utilizări (încălzire, apă caldă, ventilație, iluminat).
- Foaia de parcurs pentru renovarea energetică și secvențierea măsurilor
Unul sau mai multe scenarii de renovare care conduc la renovare aprofundată sau la performanță la nivel ZEB, fiecare defalcat într-o succesiune de etape pe un orizont de 10–15 ani (de exemplu, termen scurt 0–3 ani, termen mediu 3–7 ani, termen lung 7–15 ani);
Pentru fiecare etapă: lista măsurilor (anvelopă, sisteme, controale, surse regenerabile, calitatea mediului interior), economiile estimate de energie și CO₂, impactul asupra clasei EPC și asupra confortului, costuri orientative și perioada estimată de implementare, precum și aspecte specifice care trebuie abordate sau implementate pentru a pregăti clădirea pentru aplicarea următoarei etape de renovare;
Explicații privind secvențierea optimă a măsurilor, de exemplu de ce anumite măsuri asupra anvelopei ar trebui să precede înlocuirea sistemelor de încălzire sau de ce anumite măsuri sunt grupate împreună.
- Informații financiare și de sprijin
Prezentare generală a instrumentelor financiare și a stimulentelor relevante disponibile la momentul emiterii BRP, inclusiv granturi (PNRR, AFM și alte programe naționale), împrumuturi, garanții și facilități fiscale aplicabile tipului de clădire și profilului proprietarului;
Indicarea etapelor de renovare care pot beneficia de intensități mai mari de sprijin, în cazul renovărilor profunde sau al renovărilor profunde etapizate, și condițiile în care acest lucru este posibil;
Trimiteri către ghișee unice (one-stop shops) și facilități de asistență pentru dezvoltarea proiectelor, care pot ajuta proprietarii să implementeze CRP.
- Rezumat și comunicare orientată către proprietari
O pagină de sinteză concisă, care utilizează un limbaj clar și elemente vizuale, descriind traseul recomandat de renovare, beneficiile estimate (economii la costurile cu energia, confort, sănătate, valoarea proprietății, reziliență) și potențialele surse de finanțare;
Referințe către surse suplimentare de informare, inclusiv date de contact ale OSS și instrumente online.
- Context de reglementare și obligații
Sinteză a cerințelor naționale relevante aplicabile clădirii, inclusiv standardele minime de performanță energetică (MEPS), calendarele de eliminare treptată a centralelor pe combustibili fosili, orice obligații legate de racordarea la sistemele de încălzire centralizată și, acolo unde este cazul, constrângeri de urbanism sau de protecție a patrimoniului;
Indicarea modului în care aceste cerințe interacționează cu foaia de parcurs propusă pentru renovarea energetică.
Calendar de implementare a schemei de pașapoarte de renovare a clădirilor
Implementarea schemei românești de PRC va fi etapizată, pentru a construi pe baza experienței existente și pentru a asigura fezabilitatea administrativă.
Faza 1 (2026–2027): pilot și implementare voluntară
Accent pe case unifamiliale și clădiri rezidențiale multifamiliale incluse în programe de renovare europene sau naționale, precum și pe clădiri publice selectate (școli, spitale, clădiri administrative) care trec prin renovări aprofundate;
Dezvoltarea instrumentului digital național BRP pentru experți, interoperabil cu platforma SmartLivingEPC și cu baza de date EPC;
Formarea auditorilor energetici și a personalului OSS, utilizând metodologiile și materialele de instruire dezvoltate în cadrul proiectelor iBRoad și iBRoad2EPC, SmartLivingEPC și Renocally;
Evaluarea feedback-ului utilizatorilor și rafinarea șabloanelor și procedurilor.
Faza 2 (începând cu 2028): extindere și obligații țintite
Extinderea graduală a ofertei PRC către un set mai larg de clădiri, inclusiv clădiri nerezidențiale și clădiri acoperite de standardele minime de performanță energetică;
Introducerea unor obligații țintite de a avea un PRC, de exemplu pentru clădirile supuse renovărilor aprofundate cu sprijin public ridicat, pentru clădirile publice peste o anumită suprafață de podea sau pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe din categorii specifice;
Integrarea mai puternică a PRC-urilor în instrumentele financiare, inclusiv cerința de a prezenta un PRC atunci când se solicită anumite granturi sau împrumuturi pentru renovări aprofundate.
Pe parcursul ambelor faze, PRC-urile vor fi emise de evaluatori energetici calificați, în urma unei vizite la fața locului.
Costul PRC va fi eligibil pentru finanțare publică în cadrul programelor de renovare, în special pentru gospodăriile cu venituri reduse și pentru proprietarii de clădiri din sectorul public.
Rolul PRC-urilor în stimularea renovărilor aprofundate și etapizate
„PRC-urile reprezintă un instrument-cheie pentru operaționalizarea renovărilor aprofundate și a renovărilor aprofundate etapizate în România. Prin furnizarea unei foi de parcurs clare, specifice fiecărei clădiri, acestea facilitează înțelegerea de către proprietari a pașilor și investițiilor necesare, coordonarea lucrărilor în timp și combinarea mai multor surse de finanțare.
Asocierea unor intensități mai ridicate de sprijin cu renovările aprofundate bazate pe PRC va crea un stimulent puternic pentru adoptarea PRC-urilor și pentru urmarea unor strategii de renovare cuprinzătoare, în locul intervențiilor punctuale și superficiale.
În plus, PRC-urile, împreună cu EPC-urile de nouă generație și registrele digitale ale clădirilor, vor îmbunătăți transparența și fiabilitatea proiectelor de renovare pentru instituțiile financiare, permițând o evaluare mai bună a riscurilor și contribuind la mobilizarea capitalului privat.
În același timp, acestea vor sprijini autoritățile publice în monitorizarea progresului către atingerea obiectivelor de renovare, evaluarea eficienței schemelor de sprijin și planificarea ajustărilor viitoare de politici publice”, se menționează în draftul Planului Național de Renovare a Clădirilor.
Concluzie: De ce CRP este un instrument-cheie
- transformă renovarea din „proiect haotic” în strategie pe termen lung;
- reduce riscul de renovări superficiale, blocaje tehnologice („lock-in”);
- ajută proprietarii să planifice, băncile să evalueze riscul, statul să urmărească progresul;
- mobilizează capital privat, nu doar fonduri publice.
Primul draft al Planului Național de Renovare a Clădirilor poate fi citit AICI.
Spre un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050
Planurile Naționale de Renovare a Clădirilor reprezintă evoluția strategiilor naționale de renovare pe termen lung, pe care statele membre ale UE au fost obligate să le transmită începând din 2014. Aceste planuri vor asigura renovarea fondului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un fond de clădiri cu performanță energetică ridicată și decarbonizat până în 2050. Obiectivul general este transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero.
Obligația statelor membre ale UE de a elabora și transmite noile planuri de renovare este prevăzută la articolul 3 din Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Aceste planuri fac parte din Planurile Naționale Integrate Energie-Climă (PNIESC), iar progresul lor va fi urmărit, monitorizat și evaluat prin mecanismele integrate de raportare ale PNIESC.
Până la 31 decembrie 2025, toate statele membre ale UE au avut obligația să elaboreze un proiect de Plan Național de Renovare a Clădirilor. După transmiterea proiectelor, Comisia Europeană le va evalua și poate emite recomandări, în termen de 6 luni. Statele membre vor trebui să țină cont în mod corespunzător de aceste recomandări și să transmită planul final până la 31 decembrie 2026.
Transmiterea proiectelor de plan trebuie să fie precedată de o consultare publică națională, pentru a se asigura că planurile răspund nevoilor naționale și iau în considerare opiniile părților interesate.
Planurile trebuie să includă cel puțin:
-
o prezentare generală a fondului național de clădiri, pentru diferite tipuri de clădiri;
-
o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național pentru 2030, 2040 și 2050 (inclusiv un set de indicatori de progres);
-
o prezentare a politicilor și măsurilor planificate; și
-
o estimare a necesarului de investiții și a surselor de finanțare pentru implementare, arată Comisia Europeană. Detalii, AICI.
CITEȘTE ȘI:
