Deși legislația românească reflectă cerințele UE în domeniul protecției mediului, implementarea pe teren este slabă, arată „Evaluarea din 2025 a punerii în aplicare a politicilor de mediu. Raport de țară – România”, document publicat luni de Comisia Europeană (CE). Printre principalele probleme identificate se numără lipsa de planificare și coordonare, finanțarea insuficientă, dar și deficiențe în guvernanță și aplicarea concretă a normelor.
Raportul de țară notează câteva exemple pozitive – cum ar fi conservarea naturii în zonele montane și proiecte de succes dedicate speciilor protejate –, dar atrage atenția asupra restanțelor majore în domenii esențiale precum:
Epurarea apelor uzate: Apele uzate urbane colectate în România nu sunt epurate în mod adecvat, astfel cum se prevede în legislația UE.
“Având în vedere progresele lente înregistrate în ceea ce privește respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, în noiembrie 2024, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane în ceea ce privește aglomerările cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000, care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. România ar trebui să utilizeze pe deplin sprijinul financiar oferit de politica de coeziune și de planul său de redresare și reziliență pentru a înregistra progrese în ceea ce privește reformele și construirea infrastructurii necesare, întrucât deficitul de investiții rămâne semnificativ”, se arată în documentul consultat de NewsEnergy.
Economia circulară: România încă se bazează în mare parte pe depozitarea deșeurilor, înregistrând progrese lente în închiderea depozitelor ilegale, ceea ce a dus la sancțiuni.
„Reformele și investițiile urgente în domeniul deșeurilor și al economiei circulare rămân insuficiente. Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care rămâne semnificativă. Deși România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor sau a celor ilegale, progresele au fost prea lente și, prin urmare, aceasta face obiectul sancțiunilor financiare aferente. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor și utilizarea unor instrumente economice precum răspunderea extinsă a producătorilor. Cu toate acestea, România se află în categoria statelor membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele privind deșeurile municipale și nici obiectivele privind deșeurile de ambalaje stabilite pentru 2025”.
Poluarea: Calitatea aerului rămâne o problemă gravă în anumite zone, iar apele uzate nu sunt tratate corespunzător. Țara nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor de NOx și PM2,5.
„Calitatea aerului în România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său, cu consecințe grave asupra sănătății populației. România și-a prezentat primul program național de control al poluării atmosferice (PNCPA) cu o întârziere semnificativă, dar măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente. Cele mai recente date raportate indică nerespectarea în continuare a angajamentelor de reducere a emisiilor pentru perioada 2020–2029 în ceea ce privește NOx și PM2,5. Deși România a înregistrat unele progrese, se mențin depășiri ale valorilor-limită pentru NO2 și PM10, ceea ce necesită măsuri suplimentare. În pofida unor progrese înregistrate în rețeaua de monitorizare a calității aerului, există în continuare lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare pentru calitatea aerului și obiectivele privind calitatea datelor.”
Investiții și guvernanță: România are un deficit anual de investiții în domeniul mediului de aproximativ 5,4 miliarde de euro, adică 1,9% din PIB – mai mult decât dublu față de media UE.
„Deficitul general de investiții de mediu al României este de 5,4 miliarde EUR pe an, reprezentând 1,9 % din PIB-ul național și fiind semnificativ mai mare decât media UE (0,77 %). Cele mai mari ponderi sunt pentru biodiversitate, ecosisteme și gestionarea apei, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. Este necesar să se asigure un nivel sporit de finanțare și să se valorifice în continuare oportunitățile de finanțare privată pentru a elimina deficitele de investiții.”
Comisia atrage atenția că neaplicarea legislației de mediu costă UE circa 180 miliarde de euro anual, adică 1% din PIB-ul european.
„Investițiile în punerea în aplicare a legislației de mediu sunt foarte avantajoase din punct de vedere economic. Aceasta este o reamintire oportună a faptului că punerea în aplicare și competitivitatea merg mână în mână pentru a ne proteja mediul și resursele de care avem nevoie pentru tranziție și pentru generațiile viitoare”, a declarat comisarul european pentru mediu, reziliența în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.
Cea de-a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu, publicată luni de Comisia Europeană, identifică tendințele comune la nivelul UE, pe baza rapoartelor de țară individuale ale celor 27 de state membre ale UE. Revizuirea include o gamă largă de informații cu privire la cât de bine protejează statele membre calitatea aerului pe care îl respiră cetățenii, apa pe care o beau și natura de care se bucură. În plus, revizuirea precizează acțiunile prioritare concrete care trebuie îmbunătățite în fiecare stat membru, notează Agerpres.
Documentul poate fi consultat aici: Country Report – ROMANIA_RO
