România se află în topul ţărilor cu cele mai mulţi restanţieri la utilităţi din Europa, după Grecia, Bulgaria şi Croaţia, a declarat, Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), un think-tank specializat în politici și strategii energetice, precum și în analize de piață.
„Suntem în topul restanţierilor la utilităţi. Explicaţia este că sunt mulţi locuitori cu venituri mici şi avem un indice ridicat de inegalitate socială, adică diferenţe mari între venituri. Totodată, există un număr mare de consumatori aflaţi în sărăcie energetică, iar mulţi nici măcar nu au acces la energie”, a explicat Radu Dudău, în cadrul unei conferinţe pe tema eficienţei energetice a clădirilor, conform Agerpres.
El a arătat că preţul energiei electrice în România este sub media europeană, ceea ce nu e neapărat un lucru bun, întrucât nu sunt încurajate investiţiile în tehnologii noi, mai eficiente.
„În opinia mea, nu este bine că avem un preţ scăzut al energiei, din punctul de vedere al investiţiilor în sectorul energetic. Dar avem ca ţară filozofia că trebuie să facem protecţie socială prin preţ pentru toţi consumatorii, în loc să liberalizăm preţul şi să identificăm consumatorii cu adevărat vulnerabili, pe care să îi protejăm”, a continuat Dudău.
O țintă mai mare de eficiență energetică
Uniunea Europeană (UE) şi-a propus o țintă de eficienţă energetică de 32,5% până în anul 2030 (adică o reducere cu 32,5% a consumului de energie primară al UE față de anul 2005 – n.red.), iar România urmează să preia în legislaţia naţională această prevedere în următoarele luni, a declarat, la rândul său, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„În acest an a fost aprobată Directiva Europeană privind Performanţa Energetică a Clădirilor, care a fost publicată în iulie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre au la dispoziţie 20 de luni pentru a o prelua în legislaţiile naţionale”, a spus oficialul ANRE.
Acesta a arătat că directiva prevede ca noua ţintă de eficienţă energetică să fie de 32,5% pentru anul 2030. Totodată, pentru sursele regenerabile, la nivel european există o ţintă de 32% pentru 2030, cu posibilitatea revizuirii în anul 2023.
„Aşteptăm publicarea în Jurnalul Oficial a tuturor directivelor din acest pachet legislativ de energie şi schimbări climatice, după care urmează transpunerea lor. În perioada Preşedinţiei austriece ar trebui să fie finalizate şi discuţiile pe tema directivei privind piaţa de energie, dar, dacă acestea nu sunt finalizate, avem şansa să continuăm şi să finalizăm aceste discuţii în timpul preşedinţiei României”, a adăugat Negy-Bege.
Potrivit acestuia, consumul de energie în clădiri reprezintă 40% din consumul total de energie în Europa şi 45% în România.
Un raport publicat astăzi de EPG arată că în România, aproape o treime din fondul total de locuințe, mai ales din clădirile construite înainte de 1985, necesită reparații de amploare și modernizare tehnică. Aproape jumătate dintre români se încălzesc cu lemn de foc, în condiții de eficiență scăzută.
Sursa foto: Pixabay
