Skip to main content

RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România) reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, solicită autorităților asigurarea unor condiții de concurență echitabilă pentru toți dezvoltatorii de capacități de producere a energiei din surse regenerabile, potrivit unui comunicat de presă comun al celor trei asociații.

Iată, în cele ce urmează, mesajele acestora:

„RPIA, RWEA și PATRES  își exprimă îngrijorarea față de intenția Agenției Domeniilor Statului (ADS) de a propune un proiect de ordonanță de urgență prin care să concesioneze peste 4.000 de hectare de teren către anumite companii aflate în portofoliul statului în vederea dezvoltării unor capacități de producere a energiei din surse fotovoltaice și eoliene. În timp ce atingerea țintelor de neutralitate climatică este un deziderat comun, o astfel de modificare legislativă trebuie să respecte normele europene privind concurența și ajutorul de stat; o alocare directă a terenurilor către anumite societăți este de natură a afecta negativ investitorii privați din domeniul energiei regenerabile și piața internă de energie în ansamblu, descurajând în acest fel investițiile.

În opinia noastră, o astfel de măsură trebuie să respecte principiul transparenței și al concurenței loiale, ceea ce implică organizarea unor licitații publice pentru atribuirea concesiunilor sau cel puțin definirea unor criterii de selecție clare și nediscriminatorii; o negociere directă între ADS și anumite companii selectate nu este în măsură să asigure astfel de condiții echitabile de concurență.

Modificările sugerate distorsionează concurența pe piața de energie, ca urmare a faptului că investitorii privați pot dezvolta proiecte doar pe suprafețe sub 50 de hectare în baza interpretării restrictive a legii fondului funciar de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în timp ce ADS poate concesiona zone mult mai mari. În acest context, proiectul poate fi clasificat drept ajutor de stat, ceea ce implică notificarea în prealabil a Comisiei Europene. În caz contrar, există riscul deschiderii unei proceduri de investigare împotriva României pentru încălcare normelor europene, dat fiind că, potrivit art. 107 din TFUEsunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi […]”

Nu în ultimul rând, propunerea ADS ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceste capacități vor fi integrate în rețeaua națională de transport a energiei electrice, având în vedere că nu există un plan pentru dezvoltarea infrastructurii necesare, iar parcurile eoliene și solare prezentate nu prevăd nicio soluție pentru stocarea energiei produse.

Adițional, asociațiile de profil critică lipsa de acces a operatorilor la Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziția energetică a României, prin prisma faptului că dezvoltatorii privați nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor. În pofida faptului că din punct de vedere legislativ, dezvoltatorii pot integra stocarea, costul este prohibitiv. Mai mult decât atât, mult așteptatul contract pentru diferență (CfD), care ar trebui să stimuleze investițiile în sursele regenerabile, nu include componenta de stocare.

În acest context, criticabilă este intenția statului român de a finanța din Fondul de Modernizare realizarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, la care a renunțat de mai multe ori în trecut. Contextul curent implică necesitatea sistemelor de stocare flexibile și descentralizate, care să asigure echilibrul și securitatea sistemului energetic, iar Fondul de Modernizare trebuie să susțină proiecte ce servesc tranziției energetice, care se pretează modelului curent de dezvoltare.

  • Tarnița-Lăpuștești, este un proiect centralizat, cu o localizare unică, ceea ce îl face vulnerabil la fenomene meteorologice extreme – precum secetă și inundații – care pot compromite funcționarea sau siguranța instalației. De asemenea, costurile financiare și temporale sunt foarte mari, ceea ce nu este rentabil din punct de vedere al beneficiilor și nu se aliniază țintelor europene și naționale pentru 2030.

RPIA, RWEA și PATRES își exprimă speranța că proiectele propuse de către autoritățile statului român vor fi evaluate în raport cu impactul  acestora asupra dezvoltării surselor regenerabile și asupra atingerii obiectivelor climatice ale României și își reiterează disponibilitatea de a dialoga cu toți actorii implicați în tranziția energetică și de a contribui activ la identificarea celor mai bune soluții pentru asigurarea unei energii curate, sigure și accesibile pentru toți consumatorii”, au transmis RPIA, RWEA și PATRES.

(Sursa foto: Pixabay.com)

ARTICOLE SIMILARE:

Contracte pentru Diferență (CfD): Ministerul Energiei a publicat proiectul de HG pentru implementarea lor

InoWatt.ro, marketplace pentru sisteme solare creat de un startup românesc, a depășit pragul de 1 mil. EUR în cereri de instalare

RWEA si RPIA avertizeaza din nou: Investitii de miliarde de lei, in pericol din cauza legislatiei