Asociațiile RWEA, PATRES și RPIA, reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de circa 5 GW și investiții de peste 8 miliarde de euro, fac din nou un apel de forță majoră la Președintele României, Parlament și Guvern pentru asigurarea unui cadru legislativ care să sprijine investițiile în energie din surse regenerabile. Modificările aduse OUG 153 pun în pericol investiții de miliarde de lei și ratarea țintelor de decarbonizare asumate la nivel european, au avertizat cele trei asociații.
Iată, mai jos, mesajul transmis într-un comunicat de presă comun de către:
- RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană
- PATRES – Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România
- RPIA – Asociația Industriei Fotovoltaice din România
„Constatăm cu mare îngrijorare că, în raportul comun din data de 20 iunie al Comisiei Economice, de industrii și servicii și al Comisiei Energie, infrastructură energetică și resurse minerale asupra Legii de aprobare a OUG 153/2022 ca urmare a cererii de reexaminare formulată de Președinte, au fost adoptate o serie de amendamente ce contravin fundamentelor pieței de energie și recomandărilor regulamentelor europene recent adoptate.
RWEA, PATRES și RPIA atrag atenția asupra deciziei de a se reveni la forma inițială a legii. Dacă nu se va decide astfel, investițiile existente și viitoare în energie din surse regenerabile vor fi expuse unui risc major. Anul trecut, cele trei asociații au semnalat că există riscul să se ajungă într-o situație fără precedent în România, în care capacitățile de producție a energiei din surse regenerabile în funcțiune să fie afectate iremediabil.
În cazul producătorilor de energie din surse regenerabile, dacă se supraimpozitează veniturile fără a se ține cont de cheltuieli, producătorii vor intra automat pe pierdere. Am atras atenția anterior că orice formulă de supraimpozitare trebuie să țină cont de caracterul volatil al producției din surse regenerabile, care, prin definiție, nu poate produce aceeași cantitate în mod constant. Formulele de supraimpozitare trebuie să se aplice pe venitul net realizat în urma deducerii cheltuielilor necesare pentru achiziția de energie pentru profilare și cheltuielile pentru dezechilibrele înregistrate. Altfel, discutăm despre supraimpozitarea pierderii.
Pentru o înțelegere corectă și completă a întregului context, am prezentat autorităților particularitățile industriei de energie regenerabilă ce prezintă incidență asupra Contribuțiilor la Fondul de Tranziție Energetică datorate de producătorii de energie electrică care realizează venituri suplimentare, cât și datorată pentru veniturile obținute din contractele financiare de asigurare a riscurilor.
Impactul negativ asupra companiilor din industria noastră este cauzat de formula de calcul al Contribuției datorate de producători. În conformitate cu prevederile capitolului legat de cheltuieli, nu sunt recunoscute costurile cu achiziția de energie necesară pentru onorarea contractelor de vânzare-cumpărare cu livrare fizică atunci când sursa de energie nu este disponibilă (când nu bate vântul / când gradul de însorire este redus). Impactul negativ este, de asemenea, cauzat de cheltuielile cu dezechilibrele, care sunt recunoscute doar în proporție de 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condițiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de cca. 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare.
De aceea, este imperios necesar să fie luate în considerare, la modul de calcul al contribuției datorate de producătorii de energie electrică, cheltuielile pentru achiziționarea energiei electrice pentru asigurarea livrărilor conform obligațiilor contractuale, precum și cheltuielile cu dezechilibrele în procent conform standardelor din industrie”.
În ceea ce privește mecanismul de datorare și plată a Contribuției pentru veniturile din Contractele de hedging, asociațiile RWEA, PATRES și RPIA propun schimbarea mecanismului de reținere la sursă prin introducerea obligației de autodeclarare/autoimpunere de către hedgeri, având în vedere că mecanismul de reținere la sursă propus prin proiectul de lege creează un impact major pentru producătorii de energie din surse regenerabile, ajungându-se în fapt la o suprataxare a acestora.
În cazul în care producătorul de energie regenerabilă vinde în avans pentru că nu știe cu precizie rezonabilă producția efectivă, atunci va fi forțat să răscumpere o parte din energie pentru a acoperi un contract ferm. În cazul în care nu va răscumpăra aceasta energie, el va rămane cu volume în piața de echilibrare, o piață extrem de penalizatoare și care generează în plus și presiune asupra sistemului ca întreg, au explicat cele trei asociații.
RWEA, PATRES și RPIA atrag atenția că, dacă schimbările legislative vor fi adoptate în forma prezentată în raportul celor două comisii din Senat, România va ajunge – în final – să fie ocolită de investitori, într-un moment în care avem mare nevoie de noi capacități de producție.
„Cu siguranță, viitorul Uniunii Europene va fi unul verde. Energia regenerabilă este o prioritate pentru țările europene, iar România trebuie să țină pasul, să-și asume de urgență angajamente și să acționeze pentru stimularea producției de energie din surse regenerabile, așa cum face și recomandă Comisia Europeană țărilor membre UE”, au conchis asociațiile.
(1) L699/2022 – Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.153/2022 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022- 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei
(Sursa foto: Pixabay.com)
ARTICOLE SIMILARE:
Oportunități de finanțare pentru accelerarea energiei regenerabile în România
