de Eusebiu Stamate, Senior Public Policy Analyst – Energy & Environment, Issue Monitoring
În 2026, sectorul energetic din România intră într-o etapă în care securitatea energetică și reziliența sistemului devin criterii-cheie pentru accesul la rețea și funcționarea pieței. Analiza de față trece în revistă principalele dosare legislative care vor defini sectorul energetic în 2026 – de la metan și biometan, la securitate cibernetică, comunități de energie și mecanisme de pregătire pentru situații de criză – și explică mizele reale pentru actorii din piață.
Odată cu reluarea sesiunii parlamentare din februarie 2026, o serie de inițiative legislative din domeniul energiei, rămase în lucru sau amânate pe parcursul anului trecut, reintră în circuitul decizional. Acest moment se suprapune cu începutul aplicării unor cadre de reglementare adoptate recent, care încep să producă efecte în funcționarea pieței și în organizarea sectorului.
După un 2025 caracterizat de retragerea intervențiilor directe asupra prețurilor și de acumularea unor reglementări cu impact structural, anul 2026 marchează o etapă în care accentul cade pe clarificare procedurală și corelare între dosare. Pentru actorii din sectorul energetic, miza este legată de modul în care inițiativele deja lansate vor fi puse în practică și de felul în care acestea vor interacționa la nivel de sistem.
Agenda anului 2026 este structurată în jurul unor teme recurente, dintre care securitatea energetică ocupă un loc central. Aceasta apare simultan în mai multe dosare, abordată din perspective diferite precum securitate cibernetică, gestionarea situațiilor de criză, reziliența infrastructurilor critice și transpunerea cerințelor europene.
În paralel, dosarele legate de metan, biometan și comunități de energie adaugă un strat suplimentar de cerințe administrative și de conformare.
Biometanul și reorganizarea sectorului gazelor
Unul dintre dosarele cu șanse ridicate de adoptare în 2026 este proiectul de ordonanță de urgență privind promovarea producerii de biometan, publicat în septembrie și actualizat în decembrie 2025. Actul completează cadrul legal pentru producerea, injectarea, transportul și comercializarea biometanului, prin clarificarea definițiilor și integrarea explicită a gazelor din surse regenerabile în sistemul național de transport și distribuție.
Pentru sectorul gazelor, dosarul extinde aria reglementată prin apariția unui nou tip de producător și prin introducerea unor obligații clare privind accesul la rețea. Costurile de racordare și de extindere a infrastructurii sunt plasate explicit în sarcina producătorilor, iar rolul ANRE devine determinant în definirea parametrilor de calitate și a regulilor de funcționare. Impactul acestui cadru va fi dat de integrarea biometanului în logica de operare a sistemului gazier și de modul concret de construcție a schemelor de sprijin.
Metanul și presiunea conformării operaționale
Un al doilea dosar major pentru 2026 este ordonanța de urgență privind punerea în aplicare a Regulamentului european pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Varianta actualizată, publicată în iulie 2025, stabilește un cadru instituțional complex, cu atribuții distribuite între mai multe autorități, de la Ministerul Energiei și ANRE până la Garda de Mediu și ANRM.
Pentru operatori, relevanța acestui dosar este legată de introducerea unor obligații de monitorizare, raportare și verificare, aplicabile atât surselor interne, cât și importurilor. Cerințele europene sunt transpuse în responsabilități operaționale care implică ajustări interne și investiții în sisteme de monitorizare. Presiunea administrativă și riscurile de conformare vor deveni elemente constante în organizarea activităților din sector.
Securitatea cibernetică și accesul la rețea
În zona energiei electrice, unul dintre dosarele cu cea mai mare expunere publică rămâne propunerea legislativă de completare a Legii energiei, care acordă Directoratului Național de Securitate Cibernetică competența de a elabora reguli tehnice aplicabile accesului la rețelele electrice și dispecerizării prioritare a energiei din surse regenerabile, inclusiv pentru unități cu puteri instalate de până la 1 MW.
Deși textul are o formulare generală și nu definește conținutul concret al regulilor, dezbaterea din 2025 a evidențiat impactul potențial asupra prosumatorilor și proiectelor mici. În 2026, relevanța acestui dosar este legată de reluarea procesului parlamentar și de clarificarea modului în care cerințele de securitate cibernetică vor fi integrate în procedurile de racordare și operare.
CRISCE și instituționalizarea securității cibernetice în energie
Complementar inițiativei parlamentare, proiectul de ordonanță privind înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) rămâne un dosar-cheie. Deși trebuia finalizat anterior, procesul a fost amânat, în principal din motive legate de organizare și de resursele necesare.
CRISCE este gândit ca o structură sectorială dedicată, cu rol operațional în monitorizarea și gestionarea incidentelor cibernetice din energie, în aliniere cu cerințele Directivei NIS2 și cu reglementările europene privind fluxurile transfrontaliere de energie electrică. Adoptarea acestui act va consolida tratamentul securității cibernetice ca funcție permanentă de guvernanță în sector, cu implicații directe pentru operatori și pentru modul de gestionare a riscurilor digitale.
Comunitățile de energie și aplicarea RED III
Un alt dosar care intră într-o etapă practică în 2026 este cel al comunităților de energie. După transpunerea Directivei RED III prin OUG 59/2025, finalul anului trecut a adus primele ordine ANRE care stabilesc proceduri de înregistrare și metodologii de raportare pentru comunitățile de energie.
Aceste acte mută conceptul în zona operațională, prin crearea unui registru național și integrarea producției comunităților de energie în sistemele de monitorizare a energiei regenerabile și a emisiilor. Deși nu introduc scheme de sprijin, ele stabilesc reguli de trasabilitate și responsabilitate care vor influența dezvoltarea practică a acestor inițiative.
Planificarea pentru riscuri și securitatea alimentării
Pe aceeași linie a securității energetice se înscrie proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, publicat în ianuarie 2026. Documentul stabilește cadrul național de prevenire și gestionare a situațiilor de criză, în corelare cu mecanismele regionale și europene, și include explicit riscurile cibernetice ca scenarii relevante.
Planul fixează o referință instituțională privind modul de tratare a scenariilor de criză și a măsurilor aplicabile, cu impact asupra operării sistemului și a proceselor de restaurare.
Ce definește 2026 pentru sectorul energetic
În 2026, securitatea energetică va deveni un element definitoriu și se va reflecta în reguli aplicabile funcționării sistemului. Dosarele aflate în lucru abordează această temă din perspective diferite, de la securitatea cibernetică și pregătirea pentru situații de criză, până la infrastructurile critice și integrarea noilor tipuri de actori în sistem. Rezultatul va fi un cadru în care funcționarea pieței și accesul la rețea vor fi legate direct de proceduri și de capacitatea de aplicare a reglementărilor.
Această analiză se bazează pe raportul „Sectorul energetic din România în 2026”, elaborat de Issue Monitoring, care examinează inițiativele legislative și de reglementare aflate în lucru și implicațiile lor asupra funcționării sectorului energetic.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
Shared power, shared security: Nordic lessons for Europe’s energy resilience
