Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. Ce soluții poate adopta România pentru a trece în siguranță iarna următoare, în scenariul în care Rusia va întrerupe total livrările de gaze naturale?

Energy Policy Group a realizat un raport care prezintă rezultatele unor calcule și exerciții de modelare care răspund la întrebările: Care ar fi implicațiile sistării importurilor de gaze naturale din Federația Rusă pentru următoarea iarnă? Cum și-ar asigura România stocurile minime obligatorii? Cum putem elimina complet importurile de gaze naturale până la finalul deceniului și care va fi rolul gazelor într-o economie neutră din punct de vedere climatic în 2050?

Între statele est-europene puternic dependente de importurile de gaze rusești, România are o situație relativ privilegiată, fiind un producător semnificativ de gaze. Cu toate acestea, ponderea importurilor din consumul total a crescut în ultimii ani, depășind 20% în 2021. În plus, producția autohtonă a observat un declin constant după 1990. La actuala producție anuală, cu o rată anuală subunitară de înlocuire a rezervelor, rezervele dovedite de gaze ale României se vor epuiza în 10-12 ani.

Planificarea strategiei României trebuie să se bazeze în principal pe reducerea consumului și mai puțin pe diversificarea surselor de producție și import de gaze. Pe lângă contextul geopolitic nefavorabil din Marea Neagră, o eventuală demarare a producției din apele de mari adâncimi ar necesita 5-6 ani prealabili de dezvoltare. Excepție face zăcământul de apă mică Midia, care ar putea deveni operațional în următoarele luni, dar volumul scontat al producției anuale este insuficient. Surse alternative de import pot deveni disponibile în cantități limitate prin conectarea la Coridorul Sudic (TANAP-TAP) și accesul la importuri de gaz natural lichefiat ale altor state, arată EPG, în raportul menționat.

Măsuri pe termen scurt

Pe termen scurt, o analiză a bilanțului fluxurilor zilnice din perioada aprilie 2022 – martie 2023, orientată asupra capacității României de a-și îndeplini obligațiile de înmagazinare și de a traversa iarna fără importuri de gaze din Federația Rusă, indică un potențial deficit de 16,5 TWh (luând în considerare unele surse alternative de import și începerea producției din zăcământul Midia). Reduceri suplimentare de consum ar putea fi obținute prin:

–             Scăderea temperaturii ambientale cu 1°C sau 2°C în locuințele cu centrale individuale pe gaz și în clădirile comerciale și publice ar duce la economisiri între 2,26 și 4,41 TWh/an;

–             Utilizarea păcurii ca măsură excepțională în 5 CET-uri timp de 4 săptămâni ar genera economii de gaze de maxim 0,5 TWh/an. Deficitul rămas ar trebui acoperit fie prin importuri suplimentare, fie prin întreruperea furnizării către consumatorii industriali întreruptibili. Estimările prezentate se bazează pe un consum industrial normal, neluând în calcul sistările temporare a activității marilor consumatori, ca urmare a crizei prețurilor energiei.

Măsuri pe termen mediu

Pe termen mediu, o serie de măsuri ar putea duce la reducerea consumului de gaze cu 46,6 TWh/an în 2030, comparativ cu importuri de 23 TWh în 2020. Măsurile ar genera o reducere a cheltuielilor pentru achiziționarea gazelor și certificatelor de CO2 de €4,43 miliarde pe an în 2030, iar acestea includ:

–             Instalarea a un milion de pompe de căldură, care vor înlocui centrale termice murale;

–             Atingerea unei rate de renovare a clădirilor de 2% pe an;

–             Înlocuirea capacităților termice pe gaze naturale de producție a energiei electrice ce nu funcționează în cogenerare cu capacități regenerabile.

În total, doar pentru aceste măsuri ar fi necesară instalarea a 6 GW de surse fotovoltaice, 3,1 GW eoliene, 2 GW de instalații de stocare a energiei, 1 milion de pompe de căldură, 1,75 GW de electrolizoare și renovarea a 450.000 de locuințe care folosesc centrale murale. Costul total de investiție ar fi de aproximativ €31,3 miliarde, dintre care €18 miliarde doar pentru renovarea clădirilor, costuri care pot fi acoperite prin economiile generate cu achiziționarea gazelor.

Măsuri pe termen lung

Pe termen lung, scenariul optim dezvoltat de EPG ca parte a unui exercițiu de modelare în care România atinge neutralitatea climatică indică o reducere a consumului de gaze naturale cu peste 90% (până la 11,7 TWh/an) până în 2050. Utilizarea gazelor ar rămâne nișată în câteva activități industriale (5,9 TWh) și încălzirea unor locuințe (5,62 TWh).

Așadar, o strategie bazată pe reducerea consumului de gaze este aliniată cu obiectivele climatice pe termen lung ale UE. EPG recomandă implementarea a zece măsuri ambițioase, dar fezabile. Le găsiți în studiul complet, care poate fi citit AICI.

Otilia Nuțu: Se va pune problema chiar a raționalizării consumului

Securitate cibernetică - sursa: Pixabay

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum, a declarat recent că la nivelul UE se va face o reajustare majoră a strategiei energetice, care să cuprindă elemente mult mai puternice de securitate energetică, în același timp păstrând Green Deal în picioare.

Ea a explicat că vedem riscul de securitate energetică mai ales de toamna trecută, de când au început să crească foarte mult prețurile la energie și au apărut discuții că s-ar putea să nu avem suficiente gaze la iarnă.

„De acum lucrurile sunt mult mai clare și vorbim de o decuplare de Rusia cât mai curând posibil – decuplare de toate sursele de energie care vin din Rusia, nu doar gaze, ci și petrol, cărbune – Europa importă cantități semnificative de cărbune din Rusia, și la fel combustibil nuclear. Provocarea de securitate energetică înseamnă că ai nevoie de mai multă energie decât poți face rost. Soluția stă în ajustarea cererii, cu costuri cât mai mici asupra consumatorilor industriali, în special prin măsuri de eficiență energetică, și în același timp o creștere a producției sau o diversificare a rutelor/surselor de import”, a spus Otilia Nuțu, la dezbaterea „Business & climate change”, organizată recent de Oxygen Events.

Ea a adăugat că „dacă anul acesta vor fi întrerupte livrările din Rusia, se va pune problema chiar a raționalizării consumului. În același timp, trebuie să accelerăm producția de energie nouă”.

Iată alte câteva declarații ale Otiliei Nuțu:

„Statele membre trebuie să numere întâi ce au, să vadă cum ar putea să-și crească producția de energie, să-și crească capacitățile de înmagazinare, să vadă ce surse de stocare pentru gaze naturale și energie electrică au, ce capacități de transport dint-o țară în alta și în interiorul țării există pentru energie. Acestea ar trebui să fie prioritățile.

Din păcate vedem că în România lucrurile sunt fix invers. În energie electrică nu s-a finalizat nicio investiție din 2016 încoace. În sectorul gazelor, am văzut ca producția internă e în scădere accelerată, din cauză că ni se epuizează resursele. Deci ar fi urgent să ne preocupăm acum cum aduce surse noi de gaze în sistem. Asta înseamnă că trebuie să demarăm odată proiectele din Marea Neagră. Însă nu vedem de fapt niște mișcări rapide ca să vedem un mediu de business predictibil și atrăgător pentru aceste investiții. Nu putem să facem investiții numai în sectorul public. Nu există bani și nici capacitate. La fel, sunt probleme foarte mari cu investițiile în rețele, care vor fi esențiale pentru securitatea energetică.

În mod normal, noi ar fi trebuit să fim în acest moment un exportator de securitate energetică pentru toată regiunea. Lucrurile astea ar fi trebuit puse cap la cap și noi am fi putut de câțiva ani să fim o concurență reală pentru Gazprom. Însă nu facem asta.

Probabil că anul acesta discuția va fi din ce în ce mai concentrată la Bruxelles pe securitate energetică și asta din cauză că va fi nevoie să avem cu toții o abordare foarte coordonată, cum sunt, de pildă, achizițiile coordonate de gaze și petrol.

„Trăncănim foarte mult despre măsuri care ar trebui să fie luate”

resurse offshore, Marea Neagra

Noi avem nevoie să avem interlocutori din partea României care să înțeleagă lucrurile astea și care să fie luați în serios de cei de la Bruxelles. Oameni care să și vorbească engleză, să și înțeleagă despre ce e vorba și care să facă lucrurile să meargă în direcția în care ne dorim cu toții în UE. Deci mi se pare absolut scandalos să discutăm de numiri în continuare de sinecuri în poziții cheie în companiile de stat din energie, de numiri controversate în comitetul de reglementare al reglementatorului, de oameni care se schimbă foarte frecvent în Ministerul Energiei.

Observ o stagnare a discursului public la noi. Trăncănim foarte mult despre măsuri care ar trebui să fie luate, cum ar fi Legea Offshore, în condițiile în care aceiași oameni sunt de doi ani și jumătate la butoane și nu au scos măcar un text pe care să îl vedem și să zicem: da, e bun sau prost. Deși ei spun că ar fi o urgență. Deci trebuie să ne asumăm o dată responsabilitatea pentru ceea ce facem”.

ARTICOLE SIMILARE:

BETD 2022: De la ambiție la acțiune spre independența față de combustibilii fosili

E.ON România: Eficiența energetică este soluția imediată pentru a atenua impactul creșterii prețurilor