Cum s-au schimbat perspectivele românilor cu privire la schimbările climatice? Aceasta este tema studiului „Percepțiile românilor asupra impactului schimbărilor climatice”, lansat de Social Innovation Solutions (SIS), organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație. Studiul a fost realizat în luna august 2022, pe un eșantion de 1081 respondenți, și reprezintă o continuare a cercetării desfășurate în anul 2021 de agenția IZI Data pentru Social Innovation Solutions.

Studiul de anul acesta este dezvoltat în jurul evenimentului Climate Change Summit, o inițiativă a BRD Groupe Société Générale, parte din Lumea9, platforma de sustenabilitate care reunește toate temele pe care banca le consideră importante pentru construirea unui viitor mai bun.

Studiul deschide discuțiile din cadrul Climate Change Summit, cel mai important eveniment din Centrul și Estul Europei dedicat soluțiilor la schimbările climatice. Summit-ul, inițiat și susținut de  BRD Groupe Société Générale, va avea loc pe 4-5 octombrie la Teatrul Odeon din București, au transmis într-un comunicat de presă organizatorii acestui eveniment.

  • Una dintre principalele concluzii ale studiului este faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 conștientizează într-o proporție mai mare impactul pe care îl vor avea schimbările climatice și sunt mai pesimiști, comparativ cu alte generații, care își estimează rata de optimism între 50% (peste 54 de ani) și 52% (25-54 de ani). O discrepanță similară poate fi observată și comparând rata de pesimism a respondenților din mediul urban (56%) cu aceea a românilor din mediul rural (49%).

Pentru categoria de vârstă aferentă Generației Z, rata de optimism este de numai 10%, urmată de categorii ce corespund generației Millennials, de 25-34 (14%), respectiv 35-44 de ani (16%), și apoi de Generația X, de 45-54 de ani (21%) și de Baby Boomers, de peste 55 de ani (22%).

Întrebați ce atitudini își doresc să predomine în rândul românilor în anul 2035, 79% din respondenți prioritizează comportamentul prietenos cu mediul, în creștere față de cei care au oferit același răspuns în 2021 (64%). Cu toate acestea, empatia a fost menționată de un procent mai mic (29%) decât în 2021 (35%), cu diferențe similare pentru diversitate (29%, față de 35%), onestitate (41%, față de 48%), inițiativă (25%, față de 31%) și ambiție (16%, față de 31% în 2021).

Trăim într-o perioadă istorică în care crizele par că nu se mai opresc. De la pandemie, război și crize energetice la cea mai complicată criză a generațiilor curente și viitoare: cea climatică. Aflat la a doua ediție, studiul SIS despre percepțiile românilor asupra acestor crize ne arată că populația României, urban și rural, înțelege gravitatea și urgența identificării de soluții. Ne bucură să vedem că și în 2022, cea mai importantă atitudine a viitorului este aceea de a fi prietenos cu mediul și, coroborat cu alte rezultate, credem că putem construi un momentum al soluțiilor. Climate Change Summit aduce la aceeași masă experți, autorități și antreprenori din peste 20 de țări pentru a mapa, dezvolta și finanța aceste soluții pentru viitor”, a spus Ciprian Stănescu, Președinte și CEO Social Innovations Solutions.

„Avem încă o dată confimarea interesului generațiilor tinere față de tot ce înseamnă schimbările climatice și efectul lor asupra mediului, față de impactul asupra viitorului lor, față de tranziția către o economie responsabilă, mai adaptată la nevoile oamenilor și ale planetei. Putem observa în rezultatele acestui studiu și o nevoie tot mai mare de stabilitate, de predictibilitate. Aceasta este o consecință firească a dificultăților cu care ne-am confruntat cu toții în ultimii ani. Sunt multe provocări pentru care ne propunem să găsim soluții sustenabile în cadrul Climate Change Summit, soluții pe care împreună să le punem în practică”, a adăugat Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale.

Care sunt cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice percepute de români

În ce privește soluțiile, mai bine de jumătate dintre respondenți sunt de părere că până în anul 2035 se vor găsi soluții pentru încetinirea schimbărilor climatice, față de 11% care au răspuns că sunt convinși că nu va fi cazul, în timp ce peste o treime dintre respondenți sunt mai degrabă neîncrezători. Totodată, peste trei sferturi dintre respondenți consideră că schimbările climatice au impact, restul de 23% spunând că acestea nu au neapărat sau nu au deloc un impact. Respondenții din Generația Z sunt cei care consideră în cea mai mare măsură faptul că schimbările climatice au un impact mare, în timp ce semnificativ mai mulți bărbați (4%) față de femei (1%) spun că acestea nu au un impact.

  • Impactul negativ asupra agriculturii, urmat de poluarea aerului, sunt percepute ca fiind cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, urmate de creșterile de temperatură, deșertificare și inundații și abia apoi pierderea biodiversității, incendiile de vegetație și creșterea nivelului mării.

Pot fi observate diferențe statistice importante între percepția respondenților de gen feminin și a celor de gen masculin, femeile atribuind o importanță mai mare în procent de 6-10% fiecărui efect menționat. Un contrast poate fi văzut și între percepția românilor din mediul rural și a celor din mediul urban, cei din urmă acordând o importanță mai mare cu 2-8% celor opt efecte numite ale schimbărilor climatice. Numărul respondenților îngrijorați de fiecare dintre aceste aspecte este în scădere față de anul trecut.

Inundatii, schimbari climatice - sursa: Pixabay

Membrii categoriei de vârstă Young Millennials (25-34 de ani) sunt cei care atribuie cea mai mare gravitate impactului negativ asupra agriculturii, poluării aerului, deșertificării, inundațiilor și pierderii biodiversității, cu 7-9% mai mult decât media categoriilor de vârstă. Deșeurile sunt pe primul loc când se face referire la impactul pe care percep că îl au diferite acțiuni asupra mediului, urmate de felul în care sunt ambalate produsele. Pe ultimul loc este îmbrăcămintea, industria textilă fiind percepută ca fiind cel mai puțin periculoasă pentru mediu. Ordinea clasamentului este aceeași observată și în studiul realizat în 2021, însă percepția asupra influenței acțiunilor considerate a fi cele mai dăunătoare a scăzut cu 12% pentru deșeuri și cu 8% pentru ambalaje.

Aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că principalul motiv pentru care este dificilă reducerea impactului schimbărilor climatice este faptul că autoritățile nu impun măsuri suficient de drastice încât să genereze schimbarea comportamentelor, iar pe locul doi, cu aproape o treime din respondenți, apare rezistența la schimbarea comportamentelor de consum. Mai mult, potrivit studiului, 63% dintre români consideră că sunt mai implicați în problema schimbărilor climatice decât guvernul și autoritățile locale.

  • Pe primul loc ca mențiuni în ceea ce privește motivele pentru care nu se colectează selectiv sunt faptul că oamenii nu știu să colecteze corect și lipsa infrastructurii, ambele menționate pe primul loc de un număr egal de respondenți, și anume o treime.

Cu toate că 51% dintre respondenți au declarat că nu știau că, potrivit pactului de la Paris, România are angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră, respondenții sunt dispuși să facă sacrificii pentru protejarea mediului: fără diferențe semnificative între genuri, medii de rezidență și vârste, marea majoritate a românilor (70%) declară că sunt de acord cu taxarea suplimentară a produselor poluante.

Energia regenerabilă este menționată în proporție de 75% când vine vorba de formele de energie care ar trebui să predomine în România, la distanță considerabilă față de toate celelalte potențiale surse. În strânsă corelație cu această percepție, principala soluție de reducere a impactului schimbărilor climatice menționată de respondenți este creșterea ponderii energiilor regenerabile, urmată la o distanță semnificativă de reducerea emisiilor generate de autoturisme – menționată de aproximativ jumătate din respondenți, același procent care menționează și investițiile ecologice în sectorul privat.

Atitudinile ecologice sunt pe primul loc când vine vorba de măsurile pe care românii cred că ar trebui să le adopte companiile, urmate de un nivel de salarizare corect care să motiveze un personal calificat, de calitate și, în strânsă legătură cu acest aspect, oferirea beneficiilor extrasalariale legate de sănătate, menționate în semnificativ mai mare măsură în rândul categoriei Young Millennials, de 25-34 de ani (68%, față de media de 59% pentru toate categoriile de vârstă). Generația Z, pe de altă parte, pune mai mult preț decât alte generații pe îmbunătățirea nivelului de educație prin oferirea de cursuri de specializare (menționată de 55% din cei între 15-24 de ani, față de media de 41%).

Printre ceilalți parteneri ai primei ediții a evenimentului Climate Change Summit se numără Mastercard, în calitate de Partener de Sustenabilitate; partenerii Auchan Retail, Société Générale Global Solutions Center, Enel și Mercedes-Benz ca mașină oficială, Secretariatul General al Guvernului ca partener strategic; partenerii organizaționali Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, WWF România, EPG, GEYC, EfdeN, Asociația Parcul Natural Văcărești, CONAF, Coaliția pentru Economie Circulară, Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română, Consiliul Tineretului din România, CCIFER, Envisia, Institutul European din România, ECOIND, BRCC, CCIFER, Ambasada Sustenabilității, Angajament pentru Mediu, Carbon Expert; partenerii de conținut InfoClima.ro, Solutions și Frame Advertising.

  • NewsEnergy este unul dintre partenerii media, alături de Hotnews, The Diplomat, Sustainability Today, CEE Energy News, Green Report.
  • De asemenea, în cea de-a doua zi a summit-ului, pe 5 octombrie, Teodora Vasâlca-Cimpoi – fondator al platformei NewsEnergy va modera două paneluri: 

MAIN STAGE, ORA 11.00 – PANEL: CAN RENEWABLES BE A LONG TERM SOLUTION? (EN)

Speakeri:

  • Mark Sadler, Climate Funds Manager, World Bank
  • Corina Murafa, energy expert
  • Mark Campanale, Founder, Carbon Tracker

CLIMATE FUTURES STAGE, 14.45 – PANEL: TOWARDS A GREEN & DIGITAL ECONOMY IN ROMANIA (RO)

Speakeri:

  • Tánczos Barna, Romanian Minister of Environment
  • Florin Spătaru, Romanian Minister of Economy

Agenda completă a Climate Change Summit poate fi consultată AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice: CE solicită insistent României să transmită strategia sa pe termen lung

Cel mai mare exercițiu de foresight despre viitorul României: Scenarii Climatice pentru România 2030

Analiză România Eficientă: Cum adaptăm clădirile la efectele tot mai ample ale schimbărilor climatice

Raport al Administrației Prezidențiale: Sectorul energetic, vulnerabil în fața schimbărilor climatice

ENERGY TRENDS – Trebuie să intrăm într-o cursă a tranziției pe care avem cum s-o terminăm

ENERGY TRENDS – Sectorul energetic trebuie transformat. Nu mai avem timp doar pentru declarații