Skip to main content

Ziua Mondială a Mediului — pe care o sărbătorim anual pe 5 iunie — ne încurajează spre acțiune pentru protecția mediului. Condus de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și desfășurat încă din 1973, e un eveniment menit să stimuleze cetățenii și decidenții spre conservare. 2023 este dedicat soluțiilor contra poluării cu plastic, una dintre cele mai presante probleme de mediu cu care ne confruntăm în prezent. Date statistice arată că producem de 190 de ori mai mult plastic decât în 1950, însă doar 6-9% din tot plasticul produs vreodată a fost trimis spre reciclare.

În linie cu tematica de anul acesta a Zilei Mondiale a Mediului, un articol InfoClima ne arată cum am ajuns, practic, să fim, să avem plastic în aproape orice e construit de om. Dacă în 1950, la nivel global se produceau 1.5 milioane tone de plastic, în 2018 am produs 359 de milioane de tone plastic.

În fiecare an, aproximativ 42.000 de tone de microplastice ajung în mediu în urma utilizării produselor care le conțin. Se estimează că în apele de suprafață ale continentului european ajung anual aproximativ 176.000 de tone de microplastice produse neintenționat ca rezultat al unei uzuri din bucațile mari de plastic. Citește mai mult în articolul 105 ANI DE CONVIEȚUIRE CU PLASTICUL. Mai multe informații găsiți pe site-ul InfoClima, AICI

Plasticul încălzește planeta de două ori mai mult decât aviația

„Suntem cu toții prea conștienți de consecințele plasticului în oceane și pe uscat. Cu toate acestea, dincolo de poluarea vizibilă a habitatelor noastre odinioară curate, plasticul are și un impact grav asupra climei. Cererea este programată să crească, de asemenea. Cu 380 de milioane de tone pe an, producem de 190 de ori mai mult plastic decât în ​​1950. Dacă cererea de plastic continuă să crească la ritmul actual de 4% pe an, emisiile din producția de plastic vor atinge 15% din emisiile globale până în 2050”, se arată într-un articol publicat recent pe platforma The Conversation.

„Dincolo de decarbonizarea globală necesară urgent, trebuie să reducem cererea noastră aparent nesățioasă de plastic pe bază de carbon. Creșterea ratelor de reciclare este o modalitate simplă de a face acest lucru. Materialele plastice de cea mai înaltă calitate pot fi reciclate de multe ori și aproape tot plasticul poate fi reciclat într-o oarecare măsură – însă doar 18% a fost reciclat în întreaga lume în 2015. O soluție mai bună este trecerea la fabricarea materialelor plastice din surse biodegradabile, cum ar fi lemnul, amidonul de porumb și trestia de zahăr. Materialele în sine sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, deși energia regenerabilă este esențială pentru a elimina impactul climatic al costurilor cu energia în timpul producției, transportului și procesării deșeurilor.

Reciclarea a fost odată considerată soluția evidentă la cantitatea excesivă de plastic nou produs în fiecare an. Acest lucru nu mai este realist. Capacitatea globală de reciclare pur și simplu nu poate ține pasul cu preluarea, fabricarea și irosirea resurselor naturale.

Munți în creștere de deșeuri de plastic se acumulează în cele mai sărace țări, pe măsură ce națiuni bogate, cum ar fi Marea Britanie, își trimit reciclarea în străinătate. Dar unele națiuni importă mult mai multe deșeuri de plastic decât pot recicla.

Poluare plastic, imagine din Bangladesh - sursa foto: Pixabay.com

Plastic, femei, imagine din Bangladesh – sursa foto: Pixabay.com

Doar 6-9% din tot plasticul produs vreodată a fost trimis spre reciclare. Deși plasticul și alte deșeuri sunt colectate pentru reciclare în majoritatea țărilor, cantitatea de material care este refăcută în produse identice sau similare (ceea ce se numește reciclare în circuit închis) este extrem de mică. Doar 2% din deșeurile de plastic sunt reciclate într-o buclă închisă și nu sunt transformate în ceva de calitate inferioară, ceea ce se numește downcycling. Reciclarea nu poate înlocui complet materialul nou, deoarece acesta poate fi reciclat doar de două ori înainte de a-și pierde proprietățile necesare și, prin urmare, majoritatea reciclării are ca rezultat un material degradat care nu poate fi folosit în același scop.

O abordare mai durabilă ar acorda prioritate prevenirii deșeurilor de plastic prin luarea de măsuri în fazele anterioare ale ciclului de viață al unui produs din plastic: reducerea cantității de plastic fabricat în cele din urmă, reutilizarea a ceea ce există și înlocuirea plasticului cu materiale alternative, acolo unde este cazul.

Iată câteva soluții recomandate în articolul realizat de The Conversation:

Reduceți

Producătorii trebuie să înceteze să producă atât de mult plastic inutil pentru a reduce cantitatea care intră în economie. În niciun caz nu ar trebui să aibă loc fabricarea de materiale plastice care sunt imposibil de colectat, reutilizat sau reciclat sau care sunt toxice. Cu toate acestea, ele sunt abundente: gândiți-vă la pliculețe multistrat, folii subțiri și ambalaje. Acestea ar trebui eliminate treptat ca o prioritate.

Reutilizați

Folosirea plasticului pe care îl aveți deja pe cât posibil reduce cantitatea de produse noi și ambalaje care trebuie făcute și de deșeuri trimise în cele din urmă spre reciclare.

  • Aproximativ 250 de miliarde de cești de cafea de unică folosință sunt folosite în întreaga lume în fiecare an – o cifră care ar putea fi redusă de guvernele care stabilesc mandate naționale pentru căni și sticle reutilizabile. Acest lucru ar putea implica magazine, cafenele și alte locații care furnizează ambalaje reutilizabile pentru orice produse pe care le vând și se asigură că fiecare dintre ele este utilizat, urmărit, spălat, returnat și completat pentru următorul ciclu de consum.

Substituiți

Metalele, sticla sau hârtia pot fi folosite în locul plasticului, dar nu există o alternativă durabilă universală. Materialul cel mai potrivit depinde de utilizarea articolului.

Consecințele asupra mediului ale oricărui material ar trebui să fie riguros evaluate pe parcursul întregului său ciclu de viață – de la producție până la utilizare și eliminare – pentru a se asigura că face mai mult bine decât rău. Și astfel de evaluări trebuie să ia în considerare toate costurile sociale, de mediu și economice.

Citiți articolul complet, intitulat Plastic recycling is failing – here’s how the world must respond.

Poluarea oceanelor cu plastic: mai mult plastic decât pește în oceane, până în 2050

Plasticul este unul dintre cele mai durabile materiale pe care le-a creat omul. În zilele noastre, știm cu toții că pot dura sute de ani pentru ca plasticul să se degradeze, iar cercetările arată că este posibil ca nici măcar să nu se degradeze complet, ci să devină ceea ce numim microplastic, conform portalului Ocean Literacy al UNESCO.

Microplasticele sunt particule minuscule de plastic care pot fi consumate de animalele marine și ajung în corpurile și țesuturile lor, intrând în lanțul trofic și ducând la consecințe dezastruoase pentru sănătatea planetei noastre și a tuturor locuitorilor săi.

Chiar dacă oamenii devin din ce în ce mai conștienți de pericolele pe care le prezintă acest material pentru viață, prezența plasticului în oceanul nostru este în continuă creștere, iar poluarea cu plastic este încă una dintre principalele cauze ale dispariției speciilor marine, probleme de sănătate pentru oameni și animale deopotrivă și distrugerea ecosistemelor noastre.

Poluarea cu plastic: fapte cheie

Deșeurile de plastic reprezintă 80% din toată poluarea marină și aproximativ 8 până la 10 milioane de tone metrice de plastic ajung în ocean în fiecare an, conform portalului Ocean Literacy al UNESCO.

Cercetările arată că, până în 2050, plasticul va depăși probabil toți peștii din mare.

  • În ultimii zece ani, am produs mai multe produse din plastic decât în ​​secolul precedent.

EPA (Agenția pentru Protecția Mediului) a declarat că practic 100% din toate materialele plastice pe care ființele umane le-au creat vreodată sunt încă în existență.

Plasticul durează în general între 500-1000 de ani pentru a se degrada. Chiar și atunci, devine microplastic, fără a se degrada complet.

În prezent, în ocean există aproximativ 50-75 de trilioane de bucăți de plastic și microplastice.

Acest plastic fie se descompune în particule de microplastic, fie plutește și ajunge să formeze petice de gunoi.

Iată câteva obiceiuri noi din care vă puteți inspira:

  • Schimbați pungile de plastic cu cele reutilizabile, din pânză sau fibră.
  • Reduceți utilizarea paharelor, farfurii, tacâmurilor și sticlelor din plastic de unică folosință. De exemplu, aduceți-vă propria sticlă reutilizabilă la serviciu și o ceașcă de cafea reutilizabilă pentru mâncarea de dimineață!)
  • Cumpărați produse alimentare și de curățare în vrac pentru a evita ambalajele inutile din plastic. În zilele noastre, există o mulțime de opțiuni din care să alegeți, iar multe supermarketuri vă permit să vă umpleți propriile borcane/pungi.
  • Alegeți recipiente din metal sau sticlă pentru alimente și opțiuni de depozitare în loc de cele din plastic.
  • Evitați să cumpărați și să folosiți produse cosmetice care conțin microsfere sau microbile de plastic.
  • Participați la (sau organizați!) un eveniment de curățare
  • Sprijiniți legislația corectă
  • Susțineți cercetarea și organizațiile.

Citiți mai multe pe oceanliteracy.unesco.org.

TOP 10 al obiectelor de plastic găsite pe malul mărilor

Produsele din plastic reprezintă unul din cele 7 domenii considerate esențiale de Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050, notează Parlamentul European. Pe lângă Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, care dorește eliminarea treptată a microplasticelor, mai multe propuneri în privința deșeurilor din plastic, inclusiv microplasticele, sunt așteptate din partea Comisiei pe parcursul acestui an.

Pe 27 martie 2019, plenul Parlamentului European a aprobat noi reglementări UE care abordează cel mai des întâlnite 10 obiecte din plastic de pe țărmurile europene și echipamentele de pescuit pierdute. Aceste două grupuri reprezintă împreună 70% din deșeurile marine.

Deșeurile marine provoacă pierderi economice în sectoarele și comunitățile dependente de mare, dar și producătorilor. Doar aproximativ 5% din valoarea ambalajelor din plastic rămâne în economie, iar restul este risipit, lucru care arată necesitatea unei economii circulare.

Cel mai eficient mod de abordare a problemei se dovedește a fi împiedicarea deșeurilor din plastic să ajungă în oceane. Produsele din plastic de unică folosință reprezintă cel mai mare grup de deșeuri găsite pe malul mărilor.

Produse precum tacâmurile din plastic, sticlele, filtrele pentru produse din tutun și bețișoarele pentru urechi alcătuiesc aproape jumătate din totalitatea deșeurile marine din plastic.

UE a interzis în totalitate produsele din plastic de unică folosință pentru care există deja materiale alternative. Printre aceste produse se numără bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele și bețele pentru baloane. Deputații europeni au adăugat în listă produsele fabricate din materiale oxo-degradabile și recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren.

CITIȚI MAI MULTE AICI.

(FOTO MAIN: Poluare marină cu plastic – sursa foto: https://oceanliteracy.unesco.org/plastic-pollution-ocean/)