Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, mai severă decât șocurile petroliere din anii ’70, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Potrivit acestuia, pierderile actuale de producție au ajuns la 11 milioane de barili pe zi – mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc. Cu zeci de infrastructuri energetice avariate, economia globală se confruntă cu o „amenințare majoră”.
Războiul din Orientul Mijlociu, început la 28 februarie, a redus fluxurile comerciale de energie prin Strâmtoarea Hormuz la un nivel aproape nesemnificativ, generând ceea ce directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a descris drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie” – cu pierderi ale aprovizionării cu petrol mai mari decât în crizele petroliere din anii ’70 și o reducere a livrărilor de gaze naturale mai amplă decât în criza energetică din 2022, asociată invaziei Rusiei în Ucraina.
„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc. La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”, a declarat Birol, referindu-se la crizele din anii 1970, transmite AFP, citată de Agerpres.
Referindu-se, de asemenea, la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului și un colaps al pieței gazelor la un loc”.
Potrivit acestuia, cel puțin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă țări din Orientul Mijlociu ca urmare a conflictului.
„Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acțiune la scară globală”, a avertizat el.
„Economia mondială se confruntă cu o amenințare majoră și sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.
Orientul Mijlociu și piețele globale de energie / Contextul actual al pieței
Războiul din Orientul Mijlociu, început la 28 februarie, a afectat fluxurile comerciale de energie prin Strâmtoarea Hormuz, provocând cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale de petrol. De asemenea, oferta globală de gaze naturale lichefiate (GNL) a fost redusă cu aproximativ 20% din cauza acestei situații.
Prețurile petrolului și gazelor naturale au crescut semnificativ de la începutul războiului. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu aproximativ 55% de la declanșarea ostilităților, pe 28 februarie, iar TTF olandez, reperul european pentru gazele naturale, este cu 85% mai ridicat. Unele piețe ale produselor petroliere au fost, de asemenea, puternic afectate, inclusiv cele pentru motorină și combustibil pentru aviație. Impactul se resimte la nivel global, potrivit datelor publicate de AEI.
Fluxurile de țiței și produse petroliere prin Strâmtoarea Hormuz au scăzut drastic, de la aproximativ 20 de milioane de barili pe zi înainte de război, la un nivel aproape insignifiant în prezent.
În condițiile în care traficul este blocat, capacitatea de ocolire a acestei rute strategice este limitată, iar spațiile de stocare se umplu, țările din Golf au redus producția totală de petrol cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi, potrivit celui mai recent raport AEI privind piața petrolului, publicat pe 12 martie. În lipsa reluării rapide a transporturilor, pierderile de aprovizionare sunt așteptate să crească.
Monitorul AEI privind transportul maritim în puncte critice arată cum au evoluat fluxurile de petrol, gaze și alte mărfuri de la începutul războiului. Regiunea Golfului este o sursă majoră de exporturi de produse petroliere rafinate către piețele globale, în special pentru distilate medii precum motorina și combustibilul pentru avioane.
- Producătorii din Golf au exportat 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL în 2025.
- Peste 3 milioane de barili pe zi din capacitatea de rafinare din regiune au fost deja opriți din cauza atacurilor și a lipsei unor rute viabile de export.

Sursa: https://www.iea.org/topics/the-middle-east-and-global-energy-markets

Sursa: https://www.iea.org/topics/the-middle-east-and-global-energy-markets
Producția de gaze naturale lichefiate (GNL) din regiunea Golfului a fost, de asemenea, puternic afectată de război. Piețele globale de gaze începuseră să se reechilibreze după șocul major generat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Un val de noi capacități de GNL, așteptat până la finalul acestui deceniu, ar urma să transforme dinamica pieței. Cu toate acestea, piețele de gaze au rămas tensionate în primele două luni ale acestui an, pe fondul unor niveluri reduse ale stocurilor după sezonul rece din emisfera nordică.
Perturbarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz a redus livrările de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite cu peste 300 de milioane de metri cubi pe zi, începând cu 1 martie. Aceasta echivalează cu o pierdere de peste 2 miliarde de metri cubi de gaze pe săptămână.
Terminalul Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație de lichefiere din lume, este oprit din 2 martie, după ce a fost atacat. Producția regională de gaze este afectată și de închiderea unor câmpuri petrolifere, ceea ce reduce volumul de gaze asociate exploatării petrolului.
Prețurile gazelor naturale pe piețele asiatice au crescut puternic de la începutul războiului, pentru a atrage mai multe cargouri de GNL, reflectând expunerea mai mare a regiunii la perturbările din Strâmtoarea Hormuz. Prețurile ridicate și constrângerile de aprovizionare au determinat și ajustări ale cererii, inclusiv raționalizarea consumului de gaze în unele țări.
La 11 martie, țările membre ale AIE au convenit în unanimitate să adopte o acțiune colectivă de urgență pentru a răspunde perturbărilor majore de pe piața petrolului, punând la dispoziție 400 de milioane de barili din stocurile strategice – cea mai mare eliberare coordonată din istoria agenției. Aceasta este a șasea acțiune colectivă de acest tip, după cele din 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022, mai arată AEI. Detalii, AICI.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
AIEA avertizează: războiul din Orientul Mijlociu crește riscul unui incident nuclear
Op-ed // Mihnea Cătuți, EPG: Se află Europa într-un nou moment 1973?
Criza din Qatar împinge prețul gazelor în Europa la creșteri nemaiîntâlnite după criza din 2022
