Președintele Donald Trump a anunțat luni amânarea cu cinci zile a unor posibile lovituri militare asupra infrastructurii energetice din Iran, după „discuții productive” între cele două părți. În joc este redeschiderea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, blocajul acesteia afectând deja piețele globale.
Președintele Donald Trump a dat Teheranului, sâmbătă seara, un ultimatum de 48 de ore pentru a redeschide această rută comercială critică. Anterior, Donald Trump amenințase că va „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea până luni seară.
Decizia lui Trump urmează după o amenințare a Iranului de a ataca centralele electrice ale Israelului și cele care alimentează cu energie bazele americane din regiunea Golfului, dacă atacă infrastructurile energetice ale Iranului.
Discuțiile cu Iranul vor continua în cursul săptămânii, a afirmat Trump într-o postare pe social media, relatează Reuters și AFP, citate de Agerpres.
„Am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne orice lovituri militare asupra centralelor electrice iraniene și a infrastructurii energetice pentru o perioadă de cinci zile. Subiect al succesului întâlnirilor și discuțiilor în desfășurare”, a postat președintele american.
Mesajul lui Trump de pe Truth Social a provocat pe Wall Street o scădere imediată și puternică a prețului petrolului.
IEA: De ce este atât de importantă Strâmtoarea Hormuz?
Strâmtoarea Hormuz este un pasaj maritim îngust, care separă Peninsula Arabică de Iran și leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei. O arteră comercială esențială, aceasta reprezintă principala rută de export pentru petrolul și gazele naturale produse de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Irak, Bahrain și Iran, se arată într-o analiză a International Energy Agency (IEA).
Rute alternative
(Sursă grafic: International Energy Agency (IEA), licență CC BY 4.0)
Traficul prin strâmtoare a fost practic blocat de conflict, ceea ce pune presiune asupra comerțului cu o gamă largă de produse energetice.
Aproximativ 25% din comerțul global de petrol transportat pe mare a tranzitat Strâmtoarea Hormuz în 2025, iar opțiunile de a ocoli această rută sunt limitate. Doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de conducte funcționale care ar putea redirecționa fluxurile de țiței, cu o capacitate estimată între 3,5 și 5,5 milioane de barili pe zi. Alte țări – inclusiv Iran, Irak, Kuweit, Qatar și Bahrain – depind de această strâmtoare pentru livrarea majorității exporturilor lor de petrol.
Exporturile de țiței care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, în funcție de destinație, 2025
(Sursă grafic: International Energy Agency (IEA), licență CC BY 4.0)
Aproximativ 80% din petrolul și produsele petroliere care au tranzitat strâmtoarea în 2025 au fost destinate Asiei.
În plus, peste 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) au trecut prin Strâmtoarea Hormuz în 2025. Aproximativ 93% din exporturile de GNL ale Qatarului și 96% din cele ale Emiratelor Arabe Unite au tranzitat această rută, reprezentând aproape o cincime din comerțul global de GNL. Nu există rute alternative pentru a aduce aceste volume pe piață.
Produse petroliere care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, în funcție de destinație, 2025
(Sursă grafic: International Energy Agency (IEA), licență CC BY 4.0)
Cea mai mare parte a GNL-ului din Qatar și Emiratele Arabe Unite este direcționată către Asia. În 2025, aproape 90% din volumele totale exportate prin Strâmtoarea Hormuz au avut ca destinație piața asiatică – reprezentând peste un sfert din importurile totale de GNL ale regiunii. Puțin peste 10% au ajuns în Europa, mai arată analiza IEA.
Directorul general al DG ENER din cadrul Comisiei Europene, Ditte Juul Jørgensen, a declarat recent că Uniunea Europeană nu se confruntă cu riscuri imediate pentru aprovizionarea cu energie, în pofida tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit oficialului european, diversificarea surselor de energie realizată în ultimii ani, inclusiv prin planul REPowerEU, a făcut sistemul energetic al Europei mai rezilient la șocuri externe.
CITEȘTE ȘI:
Criză energetică globală: AIE avertizează asupra celui mai grav șoc din ultimele decenii
Comisia Europeană: UE nu se confruntă cu riscuri imediate pentru aprovizionarea cu energie
Prețurile gazelor în Europa au crescut cu aproape 40% după oprirea producției de GNL în Qatar
