Deputatul PSD de Gorj Claudiu Manta îl întreabă pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, care sunt demersurile efectuate de Ministerul Energiei în vederea implementării tehnologiei de captare și stocare a carbonului în România, în special la Complexul Energetic Oltenia.
Iată mai jos conținutul scrisorii, adresate pe data de 22 aprilie:
Claudiu Manta, deputat – sursa foto: Facebook @deputatClaudiuManta
„Mai multe organizații europene și mondiale din domeniu, printre care Agenția Internațională pentru Energie (AIE) și Grupul Internațional de Experți în Evoluția Climei (IPCC) recunosc rolul pe care tehnologia de captare și stocare a carbonului CCS) îl joacă în combaterea schimbărilor climatice. De altfel, ca urmare a cercetărilor intensive din acest domeniu, în lume există deja peste 50 de mari unități de producere a energiei electrice dotate cu instalații ce utilizează tehnologia CCS și care reduc nivelul de emisii de gaze cu efect de seră cu aproximativ 90%.
Având în vedere cele menționate mai sus, doresc să îmi comunicați demersurile concrete pe care le realizează Ministerul Energiei pentru implementarea și utilizarea acestei tehnologii în România. De asemenea, doresc să fiu informat dacă s-a inclus vreun proiect ce vizează implementarea și utilizarea tehnologiei CCS la Complexul Energetic Oltenia (CEO) în Planul de Reziliență și Redresare Economică sau în Fondul de Modernizare.
De ce se dorește direct restrângerea activității și chiar închiderea exploatărilor de cărbune și a termocentralelor, mai înainte de a se încerca a le face compatibile cu obiectivele globale în privința mediului înconjurător și a schimbărilor climatice? Există vreun studiu prin care s-a estimat impactul social, economic etc. al lipsei de acțiune în acest domeniu al ministerului pe care îl conduceți, afectând grav viețile a zeci de mii de familii din bazinul Olteniei și care depind de activitatea CEO?”
Deputatul PSD a mai solicitat ca răspunsul la fiecare întrebare să îi fie furnizat în scris, în termenul prevăzut de lege.
CE: Cărbunele nu are niciun viitor
România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are niciun viitor, a declarat, recent, Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil de Pactul Ecologic european (Green Deal).
„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră”, a afirmat Frans Timmermans, citat de Agerpres.
Dar există un viitor pentru oamenii care lucrează acum în această industrie, a continuat el: „Trebuie să spunem clar acest lucru şi să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilităţi acolo”.
Frans Timmermans, către autoritățile române: Cărbunele nu are niciun viitor
Ghinea: PNRR nu a fost trimis oficial la Bruxelles
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost trimis oficial la Bruxelles, o decizie în acest sens urmând să fie luată săptămâna viitoare, a declarat, joi (22 aprilie), Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, conform Agerpres.
„PNRR-ul României nu a fost trimis la Bruxelles în mod oficial. Sunt discuţii, negocieri tehnice informale, va fi o trimitere oficială. După această trimitere oficială Comisia Europeană are două luni de evaluare, conform regulamentului, şi atunci se va vorbi de acceptare sau modificare sau respingere, Doamne fereşte, a planului României”, a spus Ghinea la Digi 24.
UE, Comisia Europeana, Green Deal – Pixabay
Acesta a precizat că nu există conceptul de deadline pentru trimiterea variantei oficiale, dar este o dată recomandată, respectiv 30 aprilie: „Săptămâna viitoare vom lua o decizie în urma unei videoconferinţe cu vicepreşedinta Comisiei, Margrethe Vestager, legată de calendarul României. Deocamdată sunt state care au anunţat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Polonia, Malta, Finlanda, Bulgaria, Olanda”, a explicat Ghinea.
Ministrul a subliniat că acum se lucrează pe acele componente propuse public, care au ca mandat de negociere cu Comisia o pagină jumătate, două, şi care trebuie dezvoltate în documente tehnice ce presupun costuri pentru fiecare investiţie, deadline-uri, responsabilităţi.
„Fiecare componentă are prin natura ei câteva zeci de pagini, dacă nu chiar sute, la cele mai complicate. Am trimis la Bruxelles, împreună cu colegii mei din minister, cam 1.000 de pagini de documentaţie tehnică şi propuneri, pe care Comisia se uită. Avem întâlniri cu Comisia şi cu ministerele de linie şi după observaţiile lor aducem modificări, negociem”, a mai afirmat Ghinea.
- Întrebat dacă sunt şanse ca varianta oficială să fie trimisă pe 30 aprilie, ministrul a răspuns că „asta e decizia pe care o vom lua săptămâna viitoare. Dacă vom decide să o trimitem post 30 aprilie va fi chestiune de săptămâni, nu mai mult”.
Prin PNRR, România va avea la dispoziție fonduri europene de circa 30 miliarde de euro pentru modernizarea României, în acord cu obiectivele Green Deal.
ARTICOLE SIMILARE:
Finanțarea durabilă și taxonomia UE: Comisia Europeană a adoptat astăzi măsuri suplimentare
