Skip to main content

În zona de schimbări climatice, România ar trebui să fie mai prezentă, mai activă și mai vizibilă în negocierile și discuțiile de la nivel internațional, atrage atenția Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în prezent Partner and Energy & Resources Industry Leader la Deloitte și președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, pe care a înființat-o recent.

„Este important ca România, în cel mai scurt timp, să își desemneze un înalt reprezentant al statului care să se ocupe de negocierile internaționale în domeniul schimbărilor climatice. Este nevoie ca rapid să găsim un diplomat, de preferință tânăr, un diplomat activ, care să primească această însărcinare, pe care foarte multe țări din UE, și nu numai, au acordat-o unor oameni care se întâlnesc, care discută, care participă la evenimente la nivel internațional. Este nevoie să creștem prezența noastră și vizibilitatea la nivel internațional”, a declarat Răzvan Nicolescu, în cadrul Forumului Energiei, organizat de Financial Intelligence.

El a dat ca exemplu faptul că România nu va fi prezentă la Summitul pentru Climă organizat de Casa Albă pe 22-23 aprilie, unde au fost invitați lideri din 40 de țări la nivel global pentru a discuta despre viitorul planetei, despre situația luptei împotriva schimbărilor climatice.

Din păcate, România nu este invitată, nu va participa și cred că suntem și puțin de vină pentru această situație, în sensul că suntem foarte timizi și foarte puțin activi la nivel internațional. În condițiile în care suntem țara din Europa Centrală și de Est cu obiectivele cele mai ambițioase în promovarea surselor regenerabile de energie (RES) până în 2030 – nu mai există o altă țară care să își propună 30% RES – , suntem țara din UE cu cea mai mică cantitate de emisii pe cap de locuitor și suntem, de asemenea, țara care a reușit să își crească PIB scăzând nivelul de emisii. Deci cred că avem foarte multe de spus la nivel internațional și în același timp suntem și o țară cu o foarte mare tradiție în domeniul energetic: prima rafinărie a fost în România, suntem primul producător de țiței înregistrat oficial în lume. Deci avem o tradiție și un prezent în care am putea spune niște lucruri la nivel internațional”, a subliniat Răzvan Nicolescu.

La summitul virtual pentru climă organizat de președintele SUA, Joe Biden și care va marca revenirea Statelor Unite în lupta împotriva încălzirii globale, vor participa lideri precum președintele Rusiei, Vladimir Putin, fiind invitat totodată și preşedintele chinez Xi Jinping, scrie News.ro.  De asemenea, au fost invitați șefi de stat și de guvern din țări ca Polonia, Chile sau Danemarca.

România riscă să devină importator regional de energie

Electricitate, energie – sursa: Pixabay

Totodată, fostul ministru al Energiei a atras atenția că România riscă să devină cel mai mare importator regional de energie în următorii ani, în condițiile în care Transelectrica intenționează să dubleze capacitatea de interconectare până în 2026.

„Trebuie să fim foarte foarte atenți, pentru că dublarea capacității de interconectare corelată cu ieșirea din uz a unor unități care ar putea să se întâmple în acea perioadă de timp, pe un fond de lipsă de investiții care se acutizează în sectorul producției de energie electrică, va transforma România în cel mai mare importator de energie din regiune.

Trebuie corelată integrarea unor noi capacități de producție cu ieșirea altora din utilizare și cu interconectările pe care le facem sperând că vom deveni un jucător regional, creând premisele pentru a deveni de fapt un importator regional. Merită o discuție foarte atentă, pentru că este un subiect extrem de serios”, a subliniat Răzvan Nicolescu.

ARTICOLE SIMILARE:

Planurile ambițioase pentru climă ale administrației Biden-Harris. Prima mutare: SUA reintră în Acordul de la Paris

Răzvan Nicolescu a înființat Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice

Secretarul General al ONU îndeamnă statele să renunțe la „dependența mortală” de cărbune

Analiză InfoClima: De ce e relevantă o creștere de 1.5-2 grade Celsius a temperaturii globale