Lumea încă mai are șansa de a lupta pentru a limita încălzirea globală prin întreruperea dependenței de cărbune, a declarat recent António Guterres, Secretarul General al ONU, într-o întâlnire cu reprezentanți ai guvernelor, autorităților locale și sectorului privat.

Adresându-se membrilor „Powering Past Coal Alliance”, șeful ONU a subliniat că limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale poate fi realizată în acest deceniu, iar cel mai important pas este eliminarea cărbunelui din sectorul de electricitate, potrivit news.un.org.

Guterres a vorbit despre acțiuni concrete pentru opri „dependența mortală de cărbune”El a îndemnat statele să anuleze toate proiectele în derulare bazate pe cărbune, iar cei 37 de membri ai OECD ar trebui să facă acest lucru până în 2030. Totodată, Guterresa făcut apel la oprirea finanțării internaționale pentru cărbune și sprijinirea mai mare a tranziției spre energia regenerabilă în statele în curs de dezvoltare.

„De asemenea, cer tuturor băncilor multilaterale și publice – precum și investitorilor în bănci comerciale sau fonduri de pensii – să își mute investițiile în noua economie a energiei regenerabile”, a adăugat acesta.

Saracie - Pixabay

Sursa foto: Pixabay

Șeful ONU a mai declarat că tranziția trebuie să fie una justă. Astfel, nevoile comunităților miniere trebuie recunoscute și soluții concrete trebuie asigurate la nivel local.

În multe părți ale lumii, tranziția merge mână în mână cu îmbunătățirea accesului la sursele de energie, a declarat Damilola Ogunbiyi, CEO și reprezentant special al Secretariatului General al ONU, inițiativa Energie Sustenabilă pentru Toți. Ea a declarat că aproape 790 de milioane de oameni în întreaga lume încă nu au accesul de bază la electricitate, în timp ce 2,8 miliarde nu au acces la combustibili curați pentru gătit.

Fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, a vorbit despre trendurile „încurajatoare” la care a fost martor în utimii cinci ani, problema devenind o prioritate de top strategică pentru mediul de afaceri. „Devine foarte rapid curentul dominant”, a spus acesta.

Puteți citi articolul complet AICI.

Burlan, CEO: România are nevoie de un plan pentru renunțarea totală la cărbune

Carbune (sursa: Pixabay)

Carbune (sursa: Pixabay)

În România, cărbunele încă joacă un rol important în mixul energetic. Datele Transelectrica în timp real arată cum, în această seară, centralele pe cărbune asigură aproape 20% din producția internă de electricitate.

Totuși, România are nevoie de un plan privind eliminarea totală a cărbunelui dintre sursele de producere a energiei, plan care să fie aprobat prin lege, aşa cum s-a întâmplat în Germania, a declarat, marţi, Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, într-o conferinţă de specialitate, conform Agerpres.

El a explicat de ce nu putem renunţa imediat la cărbune: „Este posibil ca în 2050 să avem un sistem energetic sigur, competitiv şi decarbonizat, dar cred că cel puţin pentru următorii zece ani, dacă nu mai mult, este nevoie de acest combustibil, de producătorul de energie pe cărbune„, a susţinut oficialul companiei.

În opinia sa, nici importurile nu sunt o soluţie pentru a suplini cantitatea de energie produsă de cărbune, întrucât şi ţările vecine au nevoie de această energie.

CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW, o producţie estimată de 10 TWh în 2021 şi furnizează energie termică pentru municipiul Craiova. Citiți știrea Agerpres, pentru mai multe detalii, AICI.

CITEȘTE ȘI:

Analiză InfoClima: De ce e relevantă o creștere de 1.5-2 grade Celsius a temperaturii globale

ARTICOLE SIMILARE:

Revoluția verde devine mai scumpă din cauza creșterii prețului cuprului

Băncile europene vor fi obligate să dezvăluie câte din creditele lor sunt „verzi”

O nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, adoptată astăzi

GALERIE FOTO // Protejează ceea ce iubești! 16 pași pentru a-ți reduce amprenta de carbon

InfoClima: Justiția climatică – ce înseamnă, ce implică și de ce e relevantă pentru România?