Schimbările legislative de amploare care au loc la Bruxelles, sub umbrela Green Deal, ar putea trage România „pe tușă”, în lipsa unei strategii foarte clare de dezvoltare a țării și a lecțiilor bine făcute de pe acum. România va avea la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent, de circa 80 de miliarde de euro, iar în lipsa unei viziuni privind investirea acestor bani astfel încât ei să genereze valoare adăugată și dezvoltare, această oportunitate uriașă se va transforma într-un eșec răsunător. Iar perdanții vor fi, până la urmă, cetățenii de rând, care ratează șansa dezvoltării economice și sociale.

Acesta este semnalul de alarmă venit dinspre mediul privat.

„Ne trebuie un proiect de țară, o strategie națională aliniată cu Green Deal. Dacă nu, ratăm această șansă extraordinară și e păcat. Ne planificăm eșecul. Acest lucru ar trebui să fie pe agenda zilnică politică, a guvernării. Dar ar trebui să fie un dialog pe tema aceasta și acest dialog lipsește între factori importanți care ar putea contribui cu ceva”, a declarat recent Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horváth & Partners, într-o întâlnire cu presa organizată de publicația Financial Intelligence.

Catalin Stancu, Associated Senior Expert la Horváth & Partners

Catalin Stancu, Associated Senior Expert la Horváth & Partners

Potrivit acestuia, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)prin care României îi sunt alocate circa 30 miliarde de euro, bani ce trebuie cheltuiți până în 2026 – trebuie să fie un document ce prevede clar criteriile de alocare a fondurilor. Acest lucru trebuie să fie însoțit de alocarea resurselor necesare pentru absorbția fondurilor, de termene de implementare a proiectelor și de responsabili pentru execuție.

Altfel ai un document care poate să se cheme wishful thinking. Nu avem voie să ratăm șansa acestor bani”, a adăugat Cătălin Stancu, precizând că fără ca statul să implice mediul privat, nu vom avea nicio șansă să ne apropiem de o absorbție 100%.

La rândul său, Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România, a declarat că „este vital ca, în cel mai scurt timp, România să pună la punct o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora”.

În lipsa unor obiective clare și a unor proiecte deja mature, care pot fi implementate în cel mai scurt timp prin PNRR, „riscul de a rata această ocazie crește cu fiecare zi care trece și crește deja tot mai mult”.

Câteva direcții prioritare pentru România

Green Deal, fonduri europene - sursa: Pixabay

Green Deal, fonduri europene – sursa: Pixabay

În opinia celor doi specialiști, România are nevoie neapărat de o strategie națională de digitalizare, în condițiile în care suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele digitale de bază ale populației.

De asemenea, pentru a câștiga viteză în domeniile de vârf, ne-ar trebui un plan de inovare la nivel național, în condițiile în care și la acest capitol suntem pe loc codaș în Europa în privința alocărilor din PIB pentru inovare.

Un alt domeniu în care România ar trebui să își definească o strategie este hidrogenul, în special cel albastru (produs din gaze naturale cu tehnologia CCS – n.red.).

„După părerea mea, România ar trebui să se uite la hidrogenul albastru, pentru că avem toate atuurile care ne trebuie să transformăm gazul în ceva complet acceptabil în logica Green Deal și să avem o strategie să îl ducem într-o zonă care îți permite sa îl folosești în energie și industrie. Trebuie să te gândești (ca autoritate publică -n.r.) cum să folosești strategic resursa naturală pe care o ai, gazul”, a declarat Cătălin Stancu.

Acestea sunt domenii unde mediul privat poate avea o contribuție semnificativă, fiindcă, în general, competitivitatea economică și inovarea se câștigă în companiile private – ele sunt motorul inovării, nu instituțiile de stat.  

„E clar că avem nevoie de autostrăzi, educație, spitale, dar după ce citești documentele, întrebarea e: din ce ne câștigăm competitivitatea economică în următorii ani? Mediul privat trebuie tratat cel puțin egal ca cel public. Nu poți, din motivele invocate – inovare, dezvoltare, competitivitate – să nu implici mediul privat”, a mai atras atenția Cătălin Stancu.

Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România

Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România

„Întreb: care e planul? Ce vrem să facem cu acești bani, care sunt proiectele? Acum există această încercare de a îmbrăca proiecte existente în haina PNRR – unele justificate, cum sunt cele de sanătate. Dar în afară de aceste priorități, ce ne dorim, unde vrem să dezvoltăm această țară, ce zone au potențial de dezvoltare, care sunt proiectele? Discuția aceasta nu o aud în România. Toată lumea aude de bani, dar cu ce și ce ne dorim?”, a completat Kurt Weber.

În opinia sa, a doua problemă mare este cine și cum va aplica pentru acele proiecte? Care vor fi beneficiarii? „Și aici lipsește cu desăvârșire zona privată în această ecuație și ar trebui dezvoltate echipe, competențe, procese pentru a accesa aceste fonduri”, a subliniat Weber.

Care sunt proiectele și direcțiile strategice în sectorul energetic?

În sectorul energetic, de pildă, nu se știe care sunt primele 3 proiecte strategice ce pot fi implementate și, apoi: care sunt următoarele pe listă?

Electricitate, energie – sursa foto: Pixabay

Nevoia de dezvoltare a sectorului energetic este uriașă, necesarul de investiţii – estimat la 12-15 miliarde de euro – depășind cu mult fondurile europene disponibile în acest sector. În condițiile unui parc de producție învechit și a costurilor în creștere a certificatelor de carbon, lipsa investițiilor se reflectă în prețul electricității plătit de consumatorii casnici și industriali.

În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat, prezentate de reprezentații Horváth & Partners. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante.

Reprezentații Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor. În plus, estimările Comisiei Europene pentru 2030 indică un cost al CO2 între 55 și 90 de euro, ceea ce va avea un impact uriaș în prețul energiei din centrale poluante.

Recomandări pentru autorități

Cei doi consultanți au mai făcut o serie de recomandări pentru autorități, astfel încât România să nu rateze fondurile europene uriașe disponibile, o șansă majoră pentru România de redefinire a competitivității economice:

„Sunt câteva reguli de bază:

  1. Productivitatea procesului de absorbție a fondurilor – simplifici, stabilești ținte de performanțe (cine nu poate, lasă loc altora care pot); poate te gândești la metode mai inovative: trebuie ca autoritățile de management să fie exclusiv în zona statului? Nu ar putea și în zona privată, cu contracte de management, care sa răspundă de performanță?
  2. Trebuie să se meargă serios spre companiile private, pentru că ele au competitivitate și capacitate de absorbție, sunt bine pregătite să absoarbă fondurile europene.

ARTICOLE SIMILARE:

Răzvan Nicolescu: Se joacă un deceniu în acest an. Poate să fie un deceniu câștigat sau unul pierdut ireversibil. Trebuie să strângem rândurile

Corneliu Bodea, CRE: Tranziția energetică se va face cu mult efort în România // INTERVIU

Analiză GDR // Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră: bonanza sau fata morgana?

Mecanismul de redresare și reziliență, aprobat în Parlamentul European. Etapele următoare

Taxonomie. UE amână varianta finală a regulilor privind finanțarea sustenabilă, din cauza opoziției statelor est-europene