România se încălzește, asta ne arată toate studiile. Creșterea medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului, reducerea medie a cantității lunare de precipitații în timpul verii, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente, scăderea grosimii stratului de zăpadă, creșterea numărului de fenomene extreme. Iată, pe scurt, câteva tendințe care se conturează în România până în 2050-final de secol, generate de schimbarea climei, prezentate de Dr. Roxana Bojariu, Cercetător științific gradul I, coordonator al Grupului de Cercetare privind Variabilitatea și Schimbarea Climatică și Președinte al Consiliului Științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
De ce e important să cunoaștem aceste tendințe? Pentru că toate aceste modificări generate de schimbarea climei vor avea un impact semnificativ asupra vieții noastre – economic și social.
„În cazul anotimpurilor, temperaturile cresc – mai ales vara și primăvara. Încă nu avem un semnal pentru toamnă, dar datele ne arată că și aici vom avea creștere a temperaturii medii în anii următori. Avem modificări și în grosimea stratului de zăpadă, iar numărul zilelor de ger (temperaturi sub -10 grade C) și îngheț (temperaturi sub 0 grade C) scade. România se încălzește, asta ne arată toate studiile. Vom avea în vara aceasta, sperăm, un volum cu toate datele actualizate”, a declarat Dr. Roxana Bojariu, în cadrul unui seminar cu presa organizat de InfoClima.ro în parteneriat cu Guerilla Verde.
Ea a adăugat că vara scad precipitațiile și cresc temperaturile mai ales în luna august.
Până la sfârșitul secolului XXI, cele mai pesimiste scenarii indică „un coșmar climatic pentru perioada de vară”.
„În general, creșteri mai mari de temperatură se vor înregistra în sudul țării, dar temperatura medie va crește peste tot”, a subliniat specialistul ANM.
Iată, pe larg, 5 lucruri pe care trebuie să le știm despre clima României până în 2050, respectiv până 2100, prezentate într-o analiză InfoClima.ro:
-
Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme
În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C – o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme, în funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării.
- Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5).
- Diferențe climatice mari sunt așteptate de la mijlocul secolului XXI către sfârșitul său. Pentru scenariul pesimist (SSP5 RCP 8.5), creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8°C în lunile de vară (august).
Sursa grafice: infoclima.ro
Figura 1. Schimbările medii lunare multianuale în orizonturile de timp 2021-2050 vs. 1961-1990 (stânga) și 2061-2090 vs. 1961-1990 (dreapta) ale temperaturii aerului (în °C, sus) și precipitații (în %, jos), mediate pe tot teritoriul României, în condițiile mai multor scenarii climatice (ilustrate cu linii colorate). După Bojariu și colab. (2021).
-
Precipitațiile se vor reduce, vara, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente. În alte cuvinte, vom avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.
Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18% în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5). Acestea se vor reduce drastic însă pentru perioada 2061-2090, cu până la 33%, comparativ cu intervalul 2061-2090.
„Reducerile în cantitatea de precipitații de vară sunt robuste în ambele scenarii. Cu atât mai mult cu cât cantitatea de gaze cu efect de seră e mai mare. Acest lucru are un impact semnificativ asupra agriculturii și nu numai – asupra a tot ce ține de resursele de apă”, a expicat Dr. Roxana Bojariu.
Creșterea gradului de ariditate, a secetelor în sud, în Dobrogea și în bazinul Bărăganului, va impacta ecosistemele, agricultura, managementul resurselor de apă, inclusiv al energiei produse în hidrocentrale, a adăugat aceasta.
-
Se va reduce drastic grosimea stratului de zăpadă
Grosimea stratului de zăpadă descrește semnificativ pe regiuni întinse din centrul, vestul și nordul țării. Tendințe descrescătoare ale grosimii stratului de zăpadă sunt de asemenea prezente, pe areale mai mici, în unele regiuni din sudul și estul României. Cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României.
- Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80% (comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001) în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist (Figura 2).
-
Vom avea o creștere a numărului de fenomene extreme
Proiecțiile viitoare arată că schimbări ale regimului mediu al temperaturilor și precipitațiilor au loc simultan cu schimbări în statistica fenomenelor extreme, precum creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură și creșterea intensității precipitațiilor, aceasta din urmă mai ales în zone muntoase precum Munții Apuseni, Carpații Meridionali, Nordul Carpaților Orientali (ceea ce favorizează producerea de inundații rapide, al căror impact este amplificat și de despăduririle de pe versanți).
- În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Din cauza izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe. Spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane.
-
Vom avea în continuare 4 anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă
Schimbarea climei modifică caracteristicile anotimpurilor, dar numărul lor rămâne același, în ciuda impresiei subiective că anotimpurile de tranziție dispar.
- Ciclul sezonier cu 4 anotimpuri este determinat, în particular, de poziția României la latitudinile medii. În general, acest ciclu sezonier este legat și de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui. Această înclinare poate fi considerate constantă la scara de timp caracteristică schimbării climatice prezente. Ea se modifică pe intervale de timp de ordinul zecilor de mii de ani.
Odată cu tendința de creștere a temperaturii aerului, statistic, primăvara se declanșează mai repede, iar vara durează mai mult, extinzându-se spre toamnă. O primăvara timpurie și o iarnă cu un strat de zăpadă redus înseamnă un impact semnificativ asupra rezervei de apă din sol pentru culturile agricole, de exemplu.
Citiți întreaga analiză pe InfoClima.ro, AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
