Skip to main content

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat sesiunea de înscriere în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, în perioada 11 decembrie 2023, ora 10:00 – 31 decembrie 2023, ora 23:59 sau până la epuizarea bugetului, potrivit unui comunicat de presă publicat vineri, 20 octombrie. De asemenea, vineri a fost publicat în Monitorul Oficial ghidul de finanțare al programului.

Scopul programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea consumului anual de energie primară şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

„Am decis să finanțăm acest program cu scopul de a moderniza clădirile publice, prin finanţarea de activităţi/acţiuni specifice realizării de investiţii pentru creşterea performanţei energetice a acestora, de a reduce consumul anual de energie primară și nu în ultimul rând, de a diminua efectele poluării aerului asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Laurențiu Adrian Neculaescu.

Finanţarea programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu, în limita creditelor de angajament şi bugetare prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu.

  • Suma alocată programului este de 596.500.000 lei, iar înscrierea se face prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de AFM, în limita a 200% din bugetul alocat programului.

Finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie şi în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanţi.

În cadrul unei sesiuni de finanţare, suma maximă care poate fi acordată unui solicitant, prin una sau mai multe cereri de finanţare, este:

a) 6.000.000 lei pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori inclusiv;

b) 12.000.000 lei pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 locuitori;

c) 16.000.000 lei pentru oraşe și pentru solicitanții: cluburile sportive de drept public și COSR și unitățile publice centrale și/sau teritoriale;

d) 28.000.000 lei pentru consilii judeţene;

e) 28.000.000 lei pentru municipiul de rang 0;

f) 28.000.000 lei pentru municipii de rang I;

g) 20.000.000 lei pentru municipii de rang II;

h) 24.000.000 lei pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti.

Categoriile de solicitanţi eligibili sunt:

a) unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ;

b) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti;

c) instituţiile publice din subordinea/în coordonarea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale;

d) cluburile sportive de drept public și COSR, pentru baze sportive de drept public aflate în administrarea, concesiunea sau folosința acestora;

e) unitățile publice centrale și/sau teritoriale cu atribuţii specifice în domeniul:

  1. apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private, asigurarea ordinii publice, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;
  2. protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă a populaţiei şi bunurilor.

Ceea ce este foarte important și reprezintă particularitatea acestui program, este faptul că nu doar școlile și grădinițele vor putea participa. Practic, orice clădire publică, că e vorba despre dispensare, săli de sport sau spitale și alte astfel de clădiri publice ar putea fi finanțate pe acest program. Vorbesc în primul rând de școli pentru că au cel mai mare consum de energie, statistic vorbind, fiecare școală din România consuma 354 KW pe fiecare metru pătrat din suprafața școlii, pe an, față de 200-250 Kw cât consumă alte tipuri de clădiri publice. Mai mult de un sfert din cele 7000 de școli și grădinițe din România, încă se încălzesc cu sobe. Este foarte important faptul că finanțarea este în proporție de 100%primăriile nu trebuie să aloce niciun ban din bugetul propriu. Fiecare leu cheltuit în eficientizarea energetică a clădirilor publice, aduce 3 lei la terminarea investițiilor, la bugetul de stat”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, când a anunțat, pe 13 octombrie, trimiterea spre publicare în MO a ghidului de finanțare.

El a adăugat atunci că în maxim 60 de zile de la data trimiterii ghidului la Monitorul Oficial se vor putea încărca proiecte de finanțare. Scopul programului este acela ca la sfârșitul lunii, facturile la energie să fie mai mici, ne propunem o reducere de cel puțin 35% a acestor facturi”, a adăugat ministrul.

Tipuri de investiții finanțate

Potrivit Ghidului de finanțare publicat în Monitorul Oficial și care se regăsește pe site-ul AFM, obiectul Programului vizează modernizarea clădirilor publice, prin finanțarea de activități/acțiuni specifice realizării de investiții pentru creșterea performanței energetice a acestora, respectiv:

a) îmbunătățirea izolației termice a clădirii (pereți exteriori, ferestre și uși exterioare, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste sol/subsol), precum și a altor elemente de anvelopă care închid spațiul condiționat al clădirii;

b) introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv a sistemelor de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele urbane de încălzire/răcire, după caz;

c) utilizarea surselor regenerabile de energie (energia solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală, eoliană, biomasa);

d) implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (de exemplu, achiziționarea, instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condițiilor de confort interior);

e) înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, tehnologie LED, cu respectarea normelor și reglementărilor tehnice în vigoare;

f) respectarea cerințelor privind calitatea aerului interior prin ventilare mecanică cu unități individuale sau centralizate, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt și a nivelului de umiditate;

g) orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării scopului proiectului (înlocuirea circuitelor electrice de iluminat, lucrări de demontare/montare a instalațiilor și echipamentelor montate consumatoare de energie, lucrări de reparații și etanșări la nivelul îmbinărilor și străpungerilor la fațade etc.).

Detalii suplimentare, inclusiv despre etapele programului, se regăsesc în Ghidul de finanțare și pe pagina AFM despre program.

Sursa foto: Pixabay

ARTICOLE SIMILARE:

Ținte mai mari de eficiență energetică în UE. Eurodeputat: „Criza energetică nu s-a încheiat”

Directiva privind eficiența energetică a primit votul final. Când va intra în vigoare // INFOGRAFIC

România Eficientă: Renovarea energetică aprofundată a școlilor trebuie să devină o prioritate națională