„Prețurile la energie electrică și gaze naturale au crescut în România într-un ritm superior față de majoritatea țărilor UE. Existența acestui decalaj arată că și factorii interni au jucat un rol important, suprapus contextual și probabil potențat prin influențele de piață de la nivel european”, scrie Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Politici Economice și Sociale, într-o analiză publicată pe blogul său. Un factor intern cheie este lipsa de concurență între producătorii locali de electricitate, care își aliniază prețurile la producătorii cei mai scumpi, pe cărbune. 

Astfel, România se află pe primele locuri în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor la energie electrică în țările Uniunii Europene. De asemenea, ritmul de creștere a prețului gazelor naturale se menține sensibil peste media europeană, menționează consilierul prezidențial.

„Paradoxul României este că, deși beneficiem de un grad comparativ înalt de independență energetică, ritmul de creștere a prețurilor la energie este disproporționat de ridicat. Însă piața internă este reflectarea calității în actul reglementare și control de la nivel național. Performanța pieței este, în ultimă instanță, expresia fidelă a calității arhitecturii instituționale și a deciziilor administrative în plan sectorial”, spune Cosmin Marinescu.

Iată alte câteva pasaje extrase din analiza realizată de Cosmin Marinescu, referitoare la cauzele care au condus la situația de pe piața locală de energie, în speță: lipsa investițiilor, modul de împărțire a producătorilor pe surse de energie, reglementările naționale etc.

Un factor cheie este reprezentat de mecanismul de formare a prețurilor pe piața en gros a energiei electrice, care se aliniază la producătorii mai slab competitivi, cei care produc pe bază de combustibil fosil, în raport cu producătorii competitivi de hidroenergie și energie nucleară. Problema ține de formarea prețului în funcție de nivelul costului marginal, cel care corespunde costurilor mari ale producătorilor mai slab competitivi.

carbune, minerit - Pixabay

Concret, este vorba despre strategia de ofertare a producătorilor, care aleg să tranzacționeze pe piață după ce producătorii pe bază de cărbune, mai puțin competitivi, stabilesc un „preț marginal” cu efect de reper.

  • Astfel, producătorii competitivi, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica (companii deținute de stat – n.r.) și producătorii din surse regenerabile, ajung să obțină „profituri cu caracter excepțional”, deoarece prețul acestora nu se raportează la costurile lor reduse, ci la costurile mari ale producătorilor pe bază de cărbune (CE Oltenia, CE Hunedoara).

În condiții de cerere ridicată, atunci când intră în piață toate capacitățile de producție, inclusiv cele bazate pe costuri înalte, prețurile se aliniază în sus. Astfel, nu se manifestă concurența între producătorii diferiți tehnologic.

Același mecanism de formare a prețurilor pornind de la prețul marginal întâlnim și pe piața gazelor naturale. De exemplu, prețul gazelor naturale din import constituie și el un reper în stabilirea prețurilor, în special în perioadele cu consum mărit, când producția internă este insuficientă.

De aceea, în contextul liberalizării piețelor, acest mecanism își arată limitele, afectând puternic consumatorii și economia, în general.

În acest sens, dincolo de politicile necesare protejării consumatorilor vulnerabili, atât a celor casnici, cât și a consumatorilor industriali, se impun revizuite radical acele proceduri și comportamente de piață care induc deficiențe și amplifică discrepanțele la nivelul dinamicii prețurilor. În context, ANRE și Consiliul Concurenței au un rol cheie, de care trebuie să se achite cu precădere în această perioadă.

Totodată, „este esențial ca măsurile corective din prezent să nu inducă efecte adverse asupra dezvoltării sectorului energetic pe termen mediu și lung, să nu descurajeze investițiile în noi capacități de producție, ori să pericliteze siguranța în aprovizionarea cu energie și securitatea noastră energetică”, mai arată Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial. 

Citiți analiza completă AICI.

Liderii UE vor discuta despre prețurile energiei la un summit, luna aceasta

UE, comisia europeana

Explozia prețurilor le energie a pus pe jar toată UE. În acest context, liderii țărilor din Uniunea Europeană vor discuta creșterea prețurilor la energie atunci când se vor întâlni luna aceasta, în perioada 21-22 octombrie, conform unui proiect de agendă pentru summit, văzut de Reuters.

Prețurile de referință ale gazelor europene au crescut cu peste 300% în acest an, din cauza unor factori precum niveluri scăzute de stocare, întreruperi și cerere ridicată, pe măsură ce economiile se recuperează de la pandemia COVID-19, ducând la creșterea costurilor energiei electrice, scrie EurActiv.com.

Țările UE sunt responsabile de politicile lor energetice naționale, iar unele guverne au intervenit deja. Franța a oferit o plată unică gospodăriilor mai sărace, în timp ce Grecia planifică subvenții pentru a ajuta gospodăriile să suporte facturi mai mari, scrie EurActiv.com.

Este urgent să se discute impactul prețurilor mai mari asupra comunităților cu venituri mici la cel mai înalt nivel posibil, a declarat marți un diplomat al UE, adăugând că blocul trebuie să se asigure că obiectivele sale în materie de schimbări climatice nu cresc prețurile mai mult, conform sursei citate.

Totodată, un grup de parlamentari ai Parlamentului European au cerut luna aceasta Bruxellesului să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor europene la gaz, spunând că comportamentul furnizorului rus i-a făcut să suspecteze manipularea pieței. Citiți detalii AICI.

Set de instrumente UE pentru contracararea efectelor scumpirii energiei

În plus, Bruxellesul elaborează un „set de instrumente” de măsuri pe care guvernele naționale le pot utiliza pentru a răspunde la creșterea prețurilor – cum ar fi modificarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) pe energie.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat, pe 23 septembrie, că Bruxellesul va produce îndrumări pentru a ajuta țările să facă față creșterii prețurilor în următoarele săptămâni.

„Am propus miniștrilor astăzi să elaboreze o cutie de instrumente mai structurată, care credem că ar putea fi utilă pentru toate statele membre pentru a aborda situația actuală”, a spus comisarul Kadri Simson, citată de EurActiv.com (sursa, AICI).

ARTICOLE SIMILARE:

Cum o va ajuta statul pe doamna Anișoara să treacă iernile, fără să fie nevoită să aleagă între încălzire și mâncare?

Analiză InfoClima: Cât de mare este sărăcia energetică în România. Particularități urban – rural

Apelul AFEER către autorități: Consultați specialiștii în deciziile ce privesc piața de energie din România!

FPPG: Populația e tot mai afectată de sumpirea energiei, fără să oferim o șansă gazului din Marea Neagră să intre rapid pe piață

Raport AIE. Mineralele ar putea face electrificarea globală mai scumpă