După ce își achită facturile pentru energie (electrică și termică), 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie, 11,7% din familii practică sub-consumul (consumă mai puțină energie decât minimul necesar unui trai confortabil), iar pentru 45,3% din familiile din România facturile pentru energie constituie o povară prea grea pentru bugetul familiei. Mai mult, aproape 14% dintre gospodăriile din România au datorii la plata facturilor și 10% dintre ele nu îți pot încălzi locuințele în mod adecvat, se arată într-o analiză publicată de InfoClima.

Analiza este scrisă în baza raportului “Energy poverty in buildings in Romania”, scris de Anca Sinea, Andreea Vornicu și George Jiglau și publicat în iulie 2021.

Redăm în continuare o parte din această analiză publicată de InfoClima:

Conform European Union Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC) 2019, la nivel de UE, 6% din gospodării au arierate la facturile de energie, cu mari diferențe între țările post-comuniste și din Sudul Europei față de cele din Vest. Spre exemplu, în Bulgaria 27% dintre gospodării au datorii la plata facturilor de energie, iar 30% dintre familii nu capacitatea să își încălzească locuința adecvat.

Ce este sărăcia energetică

Sărăcia energetică este adesea corelată cu imposibilitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază. În alte cuvinte dacă o familie nu își permite să achite facturile pentru energie consumată pentru necesitățile de bază a unei gospodării, fără a pune presiune pe bunăstarea lor economică generală, putem vorbi în cazul acestei familii de sărăcie energetică. Există un consens general că sărăcia energetică este o condiție foarte complexă întâlnită la milioane de familii din jurul lumii, inclusiv în țările dezvoltate.

Care sunt cauzele sărăciei energetice

În UE, sărăcia energetică domestică este determinată preponderent de 2 factorivenit redus al familiei și eficiența energetică precară a locuinței.

Una din posibilele cauze ale sărăciei energetice în România, precum și alte state post-socialiste din Europa, este exact tranziția defectuoasă de la economia planificată, socialistă la economia liberă. Astfel pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru întreținerea acestora. Acest lucru nu a fost resimțit de populație având în vedere că energie era subvenționată de stat. Totuși odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, în special a blocurilor de tip panel, și consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate și dependență față de beneficiile sociale insuficiente și puțin adaptate transformărilor economice.

Studiile arată că sărăcia energetică poate avea un impact negativ asupra sănătății (fizice și mentale) și a longevității sau poate crește disparitățile sociale și educaționale. Din păcate, cele mai vulnerabile la aceste procese sunt familiile care deja se confruntă într-un fel sau altul cu probleme de ordin financiar, social și educațional. În acest sens, sărăcia energetică accentuează aceste dinamici și duce la un clivaj social și mai mare, în special în societățile în curs de dezvoltare.

Situația în zonele urbane

Alături de indicatorii socio-economici, starea clădirilor reprezintă un element important în discuția despre sărăcie energetică. Din cele aproximativ 5,6 milioane de clădiri din România, aproximativ 90% dintre ele sunt rezidențiale și au fost cu precădere construite în perioada comunistă, între anii 1960 și 1980. Doar 6% din fondul național de clădiri a fost construit după anul 2000. În plus, peste 90% din fondul locativ din România se află în proprietatea privată a cetățenilor care de fapt trăiesc într-un paradox. Sunt proprietarii unor locuințe a căror calitate este redusă, iar veniturile mici și adesea lipsa încrederii în autorități și vecini îi împiedică să acceseze fonduri pentru renovarea și reabilitarea locuințelor.

În context urban, cele mai predispuse la sărăcie energetică sunt blocurile de apartamente de tip panel construite din panouri de beton și care folosesc o centrală termică pe gaz pentru încălzire (Sinea, 2018). Mai mult, consumul ineficient de energie al acestor clădiri duce și la  exacerbarea crizei climatice.

Starea tehnică a stocului de clădiri rezidențiale cere operațiuni de reabilitare termică pentru aproximativ 90% dintre ele, 35% fiind reprezentate de blocuri multifamiliale.

Chiar dacă programe de reabilitare au fost inițiate atât la nivel guvernamental, cât și european, cele mai multe clădiri sunt în continuare ineficiente și cresc riscul de precariat al locatarilor. În perioada 2012-2018, a fost atinsă o rată de renovare de până la 5%, adică doar 343 (aproximativ 12.300 de apartamente) din 85.000 de clădiri de apartamente au fost incluse în programe de intervenții de diferite tipuri, procesul atingând o rată mai mare spre sfârșitul perioadei. Aceasta corespunde unei rate anuale de renovare de 0,5, mult sub valoarea obiectivul european actual de 1% sau a obiectivul de până la 3% al inițiativei „Renovation Wave”.

În contextul pieței liberalizate a energiei care a dus deja la creșterea graduală a prețurilor, combinat cu veniturile mici, consumul ridicat de energie și traiul în locuințe ineficiente, există un risc mare ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energetică.

Situația în zonele rurale

În timp ce aproape un sfert (22,8%) dintre cetățenii europeni locuiesc în zonele rurale, în Europa Centrală și de Est proporția variază între 40% – 50%. În România, aproape jumătate din populația țării (46,4%) trăiește în mediul rural cu precădere în case de tip unifamilial, construite din cărămidă, lemn și alte materiale naturale. Mai mult, aproape 80% din populația rurală folosește lemnul pentru încălzire, în sobe învechite și ineficiente energetic cu putere de încălzire redusă și cu emisii poluante ce au efecte asupra sănătății umane și a mediului.

Pe lângă efectele asupra mediului și a sănătății, arderea lemnului generează și probleme de accesibilitate. Astfel, chiar dacă lemnul este cel mai ieftin combustibil, la o mică distanță față de gaz, acesta este asociat cu consumul ilicit și cu vulnerabilitatea prețului (cu precădere în sezonul rece). Chiar dacă în România există un sistem de ajutoare sociale pentru subvenționarea încălzirii, iar ultimele modificări legislative au creat mai multă echitate între combustibili (lemn, gaz, electricitate), rezolvarea sustenabilă a problemelor de sărăcie energetică nu se poate baza doar pe aceste mecanisme.

În contextul unui fond locativ vechi, zonele rurale au printre cele mai mari nevoi de investiții, întrucât aici se găsesc printre cele mai ineficiente clădiri. Programele de reabilitare existente (Casa Verde și Casa Verde Plus) nu adresează problema sărăciei energetice, fiind accesibile în special pentru gospodăriile cu venituri medii și mari. Mai mult, administrațiile locale din mediul rural au capacitate limitată de a accesa fonduri naționale și europene pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Schimbări necesare

Întrucât sărăcia energetică este un fenomen complex care atinge mai multe aspecte socio-economice și soluțiile cer abordări complementare.

În primul rând, programele de reabilitare termică ar trebui să aibă printre obiectivele principale și reducerea sărăciei energetice. Chiar dacă programele de reabilitare pentru locuințele multifamiliale au putut fi accesibile în anumite contexte și de către gospodăriile cu venituri mai mici, este nevoie de o politică clară în acest sens care să vină atât în sprijinul autorităților locale care accesează fonduri guvernamentale sau europene, cât și în sprijinul beneficiarilor finali.

Astfel, exemple de bune practici precum cele existente în Zalău sau în alte municipalități, unde autoritățile locale au suplimentat contribuția financiară datorată de gospodării în cazuri bine documentate a oferit șansa reabilitării termice și a apartamentelor deținute de familiile cu venituri mici.

Citiți continuarea analizei pe InfoClima.ro.

Explozia prețurilor la energie

Situația consumatorilor vulnerabili din România tinde să se agraveze, în contextul în care prețul energiei electrice și al gazelor naturale a crescut semnificativ în acest an.

Prețul gazelor marfă care se vând pe bursa locală a ajuns la 350 lei/MWh, pe 15.09.2021, o creștere de 233% față de anul 2019. De asemenea, prețul mediu al lemnelor de foc a crescut cu circa 300%, prețul mediu al energiei electrice marfă a crescut cu circa 106% față de anul 2019, arată datele publicate de Asociația Energia Inteligentă (găsiți detalii AICI).

***

NOTĂ: Platforma media NewsEnergy.ro a fost numită, în luna mai acestui an, Ambasador al Pactului Climatic european. Vom rămâne consecvenți principiilor pe care le-am avut și până acum. Astfel, o dimensiune importantă a comunicării noastre va fi, în continuare, cea privind legislația UE în domeniu, sustenabilitatea și schimbările climatice.

ARTICOLE SIMILARE:

Oamenii luminii. Energie pentru viață în casele izolate din Munții Apuseni // REPORTAJ

Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea I

Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea a II-a