Skip to main content

Deși o mare parte a emisiilor este legată de faza inițială de construcție a unei clădiri, iar apoi de ciclurile de renovare ale acesteia, emisiile încorporate sunt mult mai greu de calculat și nici nu primesc suficientă atenție în spațiul public. Deși la nivel european nu există reglementări ferme în privința emisiilor de carbon încorporat, țări precum Olanda, Finlanda și Franța au introdus măsuri pentru reducerea lor, se arată într-o nouă analiză publicată de InfoClima.ro.

La nivel individual, fiecare dintre noi poate lua anumite decizii care să reducă acest tip de emisii atunci când construim sau renovăm o clădire. În industria construcțiilor există exemple pozitive de reducere și refolosire a materialelor, care se aliniază economiei circulare.

Cum și de ce poluează construcțiile?

Pentru o imagine completă a emisiilor de carbon ale unei clădiri, este util să analizăm întregul proces prin care trece: de la extracția materialului, până la construcție, utilizare și uneori dezmembrare (în reciclare sau deșeuri).

Carbonul emis în diferitele etape ale ciclului de viață poate fi clasificat în două grupe principale:

  • Emisiile operaționale, atribuite funcționării zilnice a clădirii, precum încălzirea și răcirea, iluminatul, utilizarea apei.
  • Emisiile de carbon încorporat (embodied carbon emissions), grupă care include toate emisiile legate de construcție (precum aprovizionarea cu materiale, transportul, construirea propriu-zisă), dar și cele rezultate din renovări și demolări.

Deși reducerea emisiilor operaționale a primit multă atenție în spațiul public, despre carbonul încorporat se vorbește mult mai rar. Carbonul încorporat este mai dificil de măsurat și de urmărit decât carbonul operațional – relativ simplu de dedus din facturile de energie. Carbonul încorporat nu poate fi calculat din produsul finit, necesitând autoevaluare și transparență a procesului din partea producătorului.

Cu toate acestea, ponderea carbonului înglobat în ciclul de viață al clădirilor va crește considerabil, potrivit publicației The Embodied Carbon Review 2018. Scăderea ponderii emisiilor operaționale se datorează decarbonizării rețelelor energetice, dar și numărului tot mai mare de clădiri eficiente energetic și a clădirilor cu consum de energie aproape zero (NZEB).

În schimb, ponderea carbonului încorporat continuă să crească (1) deoarece emisiile din primele și ultimele etape ale ciclului de viață sunt mai dificil de redus și (2) deoarece clădirile includ tot mai multe sisteme care au propriile emisii provenite din producție, instalare și utilizare. Astfel de sisteme includ aparate de încălzire, ventilație, aer condiționat, alarmă de incendiu, etc. Unele dintre acestea ar putea fi utile în reducerea emisiilor operaționale, dar propriile emisii încorporate nu ar trebui omise. Astfel, pentru a maximiza reducerea emisiilor de GES în întreaga industrie a construcțiilor, ar trebui să abordăm direct și problema carbonului încorporat.

Ce putem face?

La nivel individual – întrebările pe care ni le putem pune pentru a face o alegere mai bună.

Citiți analiza completă pe InfoClima.ro.

V-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI:

Schimbare majoră din 2021: Toate clădirile noi trebuie să aibă consum energetic aproape zero

ARTICOLE SIMILARE:

Infringement: România nu și-a îndeplinit obligațiile privind performanța energetică a clădirilor

România Eficientă: Noi standarde obligatorii privind temperatura ideală din locuinţe, spitale şi şcoli

Schneider Electric a lansat programul „the Net Zero Home”