Skip to main content

Parcul imobiliar al UE rămâne în afara graficului pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și se află mult dincolo de drumul spre îndeplinirea țintelor climatice pentru 2030 și a neutralității climatice, potrivit EU Buildings Climate Tracker (EU BCT), aflat acum la a doua ediție, publicat de Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE). Ediția din acest an include o analiză specifică pentru Europa Centrală și de Est (ECE).

Pentru a atinge neutralitatea climatică, UE trebuie să accelereze rapid rata decarbonizării clădirilor. Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) este esențială pentru reducerea emisiilor nocive de la clădiri, arată BPIE, într-un comunicat de presă publicat ieri.

UE trebuie să înceteze „să joace la scară mică”: EPBD este crucială pentru a reduce emisiile nocive de la clădiri

„Fiind principalul instrument legislativ pentru avansarea decarbonizării clădirilor în UE, Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) trebuie să ne pună fără echivoc pe drumul îndeplinirii obiectivelor noastre pentru 2030 și a neutralității climatice”, spune Oliver Rapf, Director Executiv al BPIE.

Dispozițiile îndrăznețe și lipsite de ambiguitate ale EPBD sunt cruciale pentru a aborda lipsa evidentă de progres în decarbonizarea parcului de clădiri din UE, se arată în raport.

Pentru a asigura valul de renovare al Europei, standardele minime de performanță energetică (MEPS) ar trebui concepute pentru a aborda mai întâi clădirile cu cele mai slabe performanțe, stabilind repere și termene clare. Pentru clădirile noi, viitorul standard privind clădirile cu emisii zero (ZEB) trebuie să interzică utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili.

Rezultatele monitorizării arată că decalajul în decarbonizare nu se reduce suficient de rapid.

Dezvoltat de BPIE, EU BCT monitorizează progresul stocului de clădiri din Uniunea Europeană în parcursul pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 sub forma unui indice, care acoperă perioada 2015 – 2020. Ediția din acest an include o analiză specifică pentru Europa Centrală și de Est (ECE).

În comparație cu rezultatele de anul trecut, decalajul în decarbonizare se reduce ușor, dar nu în măsura necesară pentru a aduce sectorul pe drumul spre neutralitatea climatică. Valoarea pentru anul 2020 conform monitorizării ar trebui să fie de 18,1 puncte, dar este doar de 7,8, rezultând un decalaj de peste 10 puncte în decarbonizare. Pe baza situației actuale, sunt necesare 4,7 puncte de progres în decarbonizarea fondului imobiliar al UE în fiecare an pentru a ajunge pe drumul cel bun până în 2030.

Analiza pentru țările din Europa Centrală și de Est arată o tendință și mai îngrijorătoare: până în 2020, progresul în decarbonizarea parcului de clădiri este cu 21 de puncte sub traseul necesar de decarbonizare, cel mai mare decalaj de la începutul perioadei de monitorizare în 2015. Aceasta necesită o creștere semnificativă a eforturilor pentru implementarea politicilor eficiente în viitorul apropiat. Având în vedere situația actuală, în regiunea Europei Centrale și de Est sunt necesare 5,7 puncte de progres în decarbonizare în fiecare an pentru a atinge obiectivul până în 2030.

Constatări cheie

Monitorul corespunde unui indice compus dintr-un set de cinci indicatori care monitorizează emisiile de CO2, consumul final de energie, ponderea energiei din surse regenerabile, investițiile în renovare și cheltuielile interne cu energia. Când este analizat progresul între 2015 și 2020, rezultatele pentru cea mai mare parte a indicatorilor arată un decalaj între starea actuală și valorile necesare pentru a fi pe drumul către neutralitatea climatică.

  • În 2020, emisiile de CO2 provenite din utilizarea energiei în clădiri au atins 422 Mt CO2, cu peste 18% mai mult decât valoarea obiectivului necesar. Reducerea emisiilor de CO2 din parcul de clădiri al UE este evident în afara traseului.
  • Ponderea energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire a fost cu aproximativ 30% mai mică decât cea necesară, ceea ce indică necesitatea unei foi de parcurs mai clare pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
  • Investițiile cumulate în renovare în 2020 au fost cu 40% mai mici decât cele necesare.
  • Cheltuielile energetice per gospodărie erau aproape de atingerea valorilor țintă în 2020, dar creșterea ulterioară a prețurilor la energie poate afecta negativ acest indicator. Consecințele nereducerii cheltuielilor gospodărești cu energia pot fi semnificative, în special în regiunile cu niveluri ridicate de sărăcie energetică, cum ar fi regiunea Europei Centrale și de Est, unde cheltuielile gospodăriilor cu energia au fost deja cu 6,3% mai mari decât valoarea necesară în 2020.

Citiți raportul complet aici.

Cifre cheie

Despre BPIE

BPIE (Buildings Performance Institute Europe) este un centru independent de expertiză de vârf în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor, furnizând analize de politică bazate pe date și acțiuni concrete, consiliere și suport în implementare pentru cei care iau decizii în sectoarele public, privat și non-profit. Fondat în 2010, BPIE îmbină expertiza în eficiența energetică, tehnologii de energie regenerabilă și sănătatea și mediul interior, cu o înțelegere profundă a politicilor și proceselor UE. Un think-tank non-profit cu sediul în Bruxelles și Berlin, misiunea BPIE este de a face un mediu construit accesibil, neutru din punct de vedere climatic o realitate în Europa și la nivel global.

(Sursa foto: Pixabay.com)

ARTICOLE SIMILARE:

AFM a lansat programul de subvenții pentru creșterea eficienței energetice în clădiri publice

Parteneriat între România Eficientă și Renergia pentru a încuraja utilizarea eficientă a energiei

România Eficientă: Cum să vă pregătiți locuința ca să economisiți energie la iarnă // INFOGRAFIC