Trebuie să ne pregătim pentru o iarnă şi o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate, a declarat, marţi Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, România va fi influențată de creșterea prețurilor la electricitate de pe piața europeană, unde sunt așteptate niveluri record, dacă situația din Orientul Mijlociu se prelungește și Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.
El a menționat că a reprezentat România la reuniunea informală a miniștrilor Energiei de săptămâna trecută, la Dublin.
„Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă şi de o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate”, a spus Bușoi.
Incertitudine privind redeschiderea centralei de la Cernavodă
Bușoi a adăugat că sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se aşteptau foarte mulţi.
„Încă avem Reactoarele 1 şi 2, de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungeşte o situaţie care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a creşte preţul la electricitate în lunile următoare şi care, evident, se adaugă în situaţii generale din Europa, ce arată preţul foarte ridicat la gaze”, a spus Cristian Bușoi, în cadrul conferinței anuale organizate marți de publicația InvesTenergy.
Demnitarul a menţionat, totodată, că întreaga discuţie este „cum depăşim această criză şi cum reuşim să generăm preţuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi şi marii furnizori”.
„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiţi de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanţat capacităţi de producţie din surse regenerabile, capacităţi de stocare în baterii, două CET-uri – la Arad şi Constanţa – care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă şi termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacităţi de producţie de hidrogen. (…) Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca şi timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (…) În opinia mea, ar trebui să fie focus şi pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune şi ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluţiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferenţă, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcţii de acţiune”, a susţinut Cristian Buşoi.
InvesTenergy organizează marți conferința anuală cu tema „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană” și Gala dedicată Specialiștilor „Să punem Oamenii din Energie în Lumină!”
NewsEnergy este partener media al evenimentului.
CITEȘTE ȘI:
De ce plătește România energie atât de scumpă? Dan Nica, despre speculă, baterii și rețele
