Ciugud: Lecții despre viitorul verde și digital al satului românesc

Există comunități rurale în România care întrerup narațiunea despre sărăcia satelor românești și care ne arată cum am putea rescrie „povestea celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată cu UE, iar cealaltă – rurală, săracă și izolată. Unul dintre cele mai bune exemple este cel al comunei Ciugud (județul Alba), care a devenit primul smart village (sat inteligent) din România. NewsEnergy a fost în Ciugud, la finele anului trecut, pentru a documenta povestea de succes a acestei comunități rurale și a vedea care sunt lecțiile ce pot fi replicate la nivel național.

Într-un interviu acordat NewsEnergy, Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, ne spune cum putem echilibra această balanță dintre sate și orașe. Citiți interviul cu edilul și urmăriți reportajul video pe care l-am realizat la Ciugud, pentru a vedea cum a ajuns această localitate rurală cosmopolită, cu cetățeni atrași din toată lumea de condițiile bune de aici. O oglindă, practic, a potențialului uriaș de dezvoltare a mediului rural românesc.

Iată, mai întâi, interviul realizat cu Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud:

NewsEnergy: Cum aduci o localitate rurală la stadiul de smart village, de sat inteligent, care au fost investițiile realizate?

Gheorghe Damian: Pentru a deveni atractivă o comunitate, ținta oricărui primar este de a investi în tehnologie, de a combina tehnologia cu viața socială din acea comunitate. În primul rând trebuie să avem o viziune, apoi o echipă de oameni care să înțeleagă viziunea și care să fie niște profesioniști adevărați. După care toate proiectele acestea să le transpui în proiecte care după aceea sunt finanțate prin fonduri europene. Nu cred că e complicat.

Noi am atras undeva la 60 de milioane (de euro – n.r.) doar fonduri europene, bani care s-au dus într-o primă fază în infrastructura de bază – subterană, supraterană, rutieră -, dar bineînțeles a fost foarte important să investim în ceea ce înseamnă tehnologie și softuri pentru administrația publică, pentru relația cu cetățeanul, pentru școală, dispensar – adică toate clădirile pe care le renovăm sunt clădiri inteligente.

Apoi în proiectele pe care le-am derulat în parteneriat cu școala, dar și cu cetățenii am încercat să punem accent pe tot ce înseamnă tranziția verde, de la colectarea deșeurilor, noi avem undeva la 15 ani de când colectăm selectiv deșeurile; de la a investi în panouri fotovoltaice și a aduce energie verde – în eolian, am fost prima comună care ne-am asigurat energia electrică de la iluminat printr-o microcentrală eoliană, după care am dezvoltat cu parcare inteligentă, cu mașini electrice. Adică toate investițiile în zona aceasta fac ca noi ca și comunitate să devenim atractivi.

În momentul în care devii atractiv, atunci vedeți informația circulă foarte repede. Oamenii prin două click-uri pot să afle foarte repede despre o comunitate. Și atunci tinerii aleg să se mute la Ciugud sau în altă parte.

NewsEnergy: Referitor la depopulare, s-a inversat trendul?

Gheorghe Damian: Da, noi în 2000, când am ajuns eu primar, aveam 2.600 de locuitori. Acum sunt undeva către 4.000 de locuitori. Nu avem o creștere spectaculoasă cum putem vedea la comunele din proximitatea marilor orașe. Nici nu ne dorim o creștere de genul acesta, pentru că prin strategia noastră de dezvoltare spațială, prin Planul Urbanistic General, suntem destul de restrictivi.

Nu ne dorim ca o familie să își construiască o casă unde nu are nicio utilitate dusă, unde asfaltul va veni peste 10 ani. Unde accesul către servicii este destul de greoi. Ne dorim să ne dezvoltăm cât mai sănătos.

Pe de altă parte nu ne dorim să fim o comună dormitor, unde oamenii vin, dorm, consumă și atât. Noi ne dorim să avem și o dezvoltare economică foarte sănătoasă. Nu ne dorim să fim o comună în care să nu existe viață socială și culturală. Noi îi primim cu drag pe cei care se mută în comunitatea noastră, dar în același timp vrem să îi integrăm în toate activitățile sociale și culturale.

NewsEnergy: Deci au fost destul de mulți care s-au mutat de la oraș și s-au stabilit aici.

Gheorghe Damian: Pot spune că suntem chiar cosmopoliți. Am avut mai multe etape: într-o primă fază copiii plecați din Ciugud înspre oraș s-au întors acasă; după care au venit mulți tineri din Alba și s-au stabilit la noi, după care au venit mulți tineri care erau stabiliți în străinătate și au spus: noi vrem să ne stabilim în Ciugud. Dar avem și familii de tineri, de la olandezi, belgieni, italieni, americani, germani, avem chiar și chinezi. Avem cetățeni din toate zonele globului.

NewsEnergy: Care este valoarea investițiilor realizate pentru unități de învățământ verzi și de ce sunt relevante?

Gheorghe Damian: Noi am îndrăznit să construim prima școală inteligentă din mediul rural cu un an înainte de pandemie, fără să știm că va veni pandemia, pentru că investițiile în școli inteligente erau parte din conceptul nostru de sat inteligent. Ce am făcut de fapt: am desființat școlile din celelalte sate – noi, comuna Ciugud, avem 6 sate, am construit o școală de centru puternică, pentru că școlile de la noi erau pe desființate, părinții aveau tendința să își ducă copiii la oraș la școală. Atunci am luat decizia: desființăm celelalte școli, investim într-o școală de centru puternică, bine dotată, punem la dispoziție copiilor transport gratuit, after-school și masă caldă gratuită. Atunci părinții au devenit partenerii noștri în proiectul acesta.

Am investit la vremea respectivă un milion de euro în reabilitarea școlii existente și în felul acesta copiii noștri de atunci au beneficiat de table inteligente, laptopuri conectate la platforme inteligente, profesorii au beneficiat de cursuri gratuite pentru a ști să folosească toate gadgeturile, laboratoare de realitate virtuală și așa mai departe. Plus că clădirea în sine este una inteligentă: intensitatea luminii se reglează automat în funcție de lumina de afară, în așa fel încât copilul pe bancă să aibă același flux luminos, becurile se sting și aprind automat dacă simt prezența în clasă a cuiva sau dacă nu. Căldura și răcirea funcționează după un scenariu prestabilit, nivelul de oxigen este controlat automat. Avem supraveghere video inteligentă, sistem audio inteligent și copiii își stabilesc playlist-ul pentru perioada din pauze.

Toate acestea știți ce efect au avut? Școala aceasta care era prea mare pentru copiii pe care îi aveam la vremea respectivă în trei ani a devenit neîncăpătoare.

Anul trecut (2023-n.r.) am recepționat o investiție de 1,6 milioane de euro într-o grădiniță cu program prelungit, tot așa, o clădire inteligentă. Nici grădinița nu ne mai este suficient de mare, și ea a devenit insuficientă și acum suntem foarte fericiți pentru că am câștigat un proiect prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 9 milioane de euro, prin care o să ne construim o școală mult mai mare, care sperăm noi să fie suficient de mare pentru următorii 10 ani și pe care sperăm să o implementăm să fie mult-mult mai atractivă decât avem acum.

Școala aceasta va fi construită va fi construită pe un teren de 15 ha, proprietatea noastră, publică, în relația cu o bază sportivă și în mijlocul unui parc, în așa fel încât copiii de la clasele gimnaziale care vor fi la parter să poată să își desfășoare orele atât în parc – ei au ieșire directă în parc și profesorul/învățătorul poate să și invite în natură să își țină orele sau în sala de clasă.

Au relația directă cu baza sportivă, este un proiect mai amplu unde ne dorim să fie bazin de înot, teren de sport, multifuncțional, să fie sală de sport. Credem noi că tot conceptul acesta va face ca pe viitor copiii noștri să crească mult mai sănătos în relația cu natura și cu sportul. Parcul va fi populat doar cu arbori din România și este un parc unde profesorii pot să își țină orele de biologie în așa fel încât copiii să își dezvolte cultura despre ce arbori cresc în România, iar lângă școală avem o grădină unde copiii vor merge și își vor planta produse pentru atelierul de bucătărie, pentru că școala va avea 3 ateliere: unul de gastronomic, unul de arte și muzică și vom avea și cinci laboratoare.

NewsEnergy: Sună impresionant. Și în acest context, cât de importantă este educația pentru dezvoltarea unei co     munități rurale și revitalizarea ei? Ați zis că e o comună cosmopolită: cât de mult a contat că ați investit în școală?

Gheorghe Damian: Cred că dintre toate investițiile pe care le-am făcut, investiția în școală a contat cel mai mult. Avem și acum familii de tineri care se întorc din străinătate și spun: „Mi-am cumpărat casă în Ciugud pentru că vreau copiii mei să meargă la școala de la dvs.” A fost la mine în birou o familie din București care s-au relocat în comuna Ciugud – și din București avem multe familii care au venit – și i-am întrebat de ce ați venit din București în Ciugud? Păi, zice, „vă dau un exemplu: locul de joacă față de locuința noastră era la 15 minute, deplasarea copiilor până la locul de joacă nu era sigură, ca să îmi duc copiii la școală trebuia să stau o oră în trafic”.

Și atunci au considerat că la Ciugud ar fi potrivit ca să își crească copiii și să ducă și ei o viață frumoasă. În condițiile în care unul era din Vrancea, celălalt din Brăila. Adică nu au nimic cu Ardealul. Și asta este fantastic pentru noi ca administrație, când vezi că vin oameni la Ciugud pentru că le place ce se întâmplă aici.

NewsEnergy: Simțiți, ca tendință, că sunt oameni tot mai sătui de viața de la oraș și ar căuta locuri bune în rural, mai ales dacă pot lucra de la distanță, online?

Gheorghe Damian: Da, și nu numai, pentru că avem și oameni, de exemplu, ingineri, avocați, medici, care fiind destul de aproape de municipiul Alba, până la Cluj faci o oră, până la Cluj 50 de minute, nu mai e o problemă distanța aceasta. Ei își găsesc joburi pe aici sau la noi în zona industrială, oferta este largă.

NewsEnergy: Care a fost cea mai mare reticență pe care ați întâmpinat-o din partea cetățenilor și a instituțiilor în implementarea tehnologiilor digitale și cum ați depășit acest obstacol?

Gheorghe Damian: Din partea locuitorilor, când am pus automatele de plată, am pus în fiecare sat, în magazin, în așa fel încât ei să nu mai vină până la primărie. În plus, noi aici avem program de opt ore, într-un magazin programul este de dimineață până seara. Noi mergeam o dată pe săptămână – de două ori în satul respectiv, dar nu era suficient. Și atunci am considerat că aceste automate pot să îi ajute pe vârstnici să își plătească mai ușor taxele și impozitele.

Când am pus aceste automate am fost nevoiți să punem unul și în primărie, pentru că nu aveau încredere în aparat și veneau la casierie. Se urcau în autobuz, veneau câțiva kilometri până la casierie. Atunci noi cumva îi luam de mânuță, îi duceam până la aparat și le spuneam: nu mai bateți drumul până aici, că aveți aparatul acolo. Fiți siguri că nu vi se întâmplă nimic.

După aceea a fost destul de simplu, pentru că ținta noastră a fost să desființăm complet, să demolăm casieria, să nu mai încasăm deloc cash. Și noi de doi ani nu mai încasăm niciun leu cash. Efectiv nu avem casierie.

În relația cu instituțiile, cel mai greu ne-a fost să îi convingem să accepte documentul electronic – acel document cu semnătură digitală, în format electronic, pe care îl transmit în format digital. Colegii meu au semnătură digitală de câțiva ani, din 2020 toți consilierii au semnături digitale și noi am lansat de ani buni conceptul de primărie fără hârtii. Noi de vreo 17 ani tot ce intră și iese din primărie este stocat în format electronic. După pandemie aproape că nu mai producem deloc documente pe hârtie.

Până la pandemie oameni din instituții deconcentrate, care trebuiau să fie cumva motorul transformării digitale în România, nu înțelegeau de ce nu trebuie să îi mai duc eu hârtia până acolo, pentru că îi trimiteam documentul în format electronic pe mail. În pandemie am beneficiat de un ministru al digitalizării care a înțeles fenomenul și care ne-a ajutat foarte mult. Și în felul acesta cumva am împins lucrurile spre ce visam noi.

NewsEnergy: Care este lecția cea mai neașteptată pe care ați avut-o din transformarea Ciugud în smart village?

Gheorghe Damian: Lecția pe care am învățat-o este că într-o transformare digitală cea mai importantă este baza de date. Nu calculatorul, nici chiar softul, ci baza de date pe care trebuie să o ții vie, tot timpul pusă la punct. În momentul în care ți-ai construit o bază de date, poți să te deschizi către cetățeni și să le pui la dispoziție prin softuri orice document își doresc ei. Atunci cetățeanul nu mai vine la primărie pentru adeverință, intră, dă două click-uri și softul îi trimite rapid documentul de care are nevoie. Visul pe care eu îl am și sper cât de curând să se întâmple este acea interconectare sau interogare de bază de date. România a făcut pași importanți, în relația cu Ministerul Finanțelor, Cadastrul, dar aștept din suflet ca relația cu notarii, de exemplu, cu APIA, cetățeanul să nu mai fie pus pe drumuri.

Aștept clipa în care el să aibă un acces limitat în baza mea de date și de acolo să își ia documentul de care are nevoie, în așa fel încât cetățeanul știe că este programat la ora 5 sau la 10 la notar, se duce la notar, care are toate documentele pregătite, știindu-i CNP-ul, userul și parola de acces în baza mea de date, îi pregătește documentele, după care îmi trimite mie direct documentul notarial, fără să îl mai pun pe om să vină la primărie după certificat fiscal, să se ducă la notar, să vină în 30 de zile aici cu documentul, să facă nu știu ce declarații și așa mai departe.

Adică transformarea digitală în România înseamnă și debirocratizare și asta ne-ar scuti de foarte multă formă fără niciun rost.

NewsEnergy: Ce alte planuri aveți pentru comună?

Gheorghe Damian: Avem planuri foarte multe: școala verde, baza sportivă, parcul, dezvoltarea zonei industriale care este motorul nostru financiar, 9 km de piste de bicicliști și aș putea să vă înșir foarte multe.

NewsEnergy: Care sunt în acest moment cele mai mari probleme ale unei comunități rurale?

Gheorghe Damian: Știți că noi am lansat conceptul de smart village în țară. Și de ce am lansat conceptul acesta?

În perioada aceea se vorbea doar de orașe și municipii inteligente și mi se părea frustrant pentru noi, care trăim la țară, ca un teritoriu de 10% – pentru că teritoriul ocupat de rural în România este de aproape 90% – și o zonă care ocupă jumătate din populația României – la țară, conform ultimului recensământ, avem 47% din populația României – să fie atât de finanțat, iar despre satul românesc să nu se spună nimic. Atunci ne-am ambiționat noi la Ciugud și am spus: putem și la țară să fim inteligenți și am demonstrat că se poate lucrul acesta.

Cea mai mare provocare a ruralului românesc este subfinanțarea. Gândiți-vă că statisticile ne arată că nouă sate din România anual mor din această cauză – fenomenul îmbătrânirii face ca populația din satele, din cătunele respective, să dispară. Gândiți-vă că pentru a rezolva o problemă de infrastructură într-un municipiu, care oricum are venituri mult mai mari decât o comună sau un sat este mult mai simplu. Și mereu dau exemplu blocului 280 pe care îl avem în Alba și poartă acest nume pentru că are 280 de apartamente. Ca să rezolvi apa și canalul acolo trebuie să tragi o țeavă de 50 metri. Ca să rezolvi într-un sat 280 de case și dacă sunt în zonă de munte, ai avea nevoie de investiții în kilometri. Gândiți-vă că la ora actuală 65 – 70% din comunele din România nu au venituri proprii pentru a funcționa, adică pentru a-și plăti salariile, căldura, iluminatul, curățenia, deszăpezirea, funcționarea școlilor, transport și așa mai departe.

Avem două variante: fie să îngropăm și să spunem satul românesc este sortit pieirii și va muri, așa cum a făcut Ceaușescu, fie să conștientizăm că nu ne putem apleca doar asupra polilor de dezvoltare urbană și să finanțăm mai mult, cu mai multă aplecare ruralul românesc. În condițiile în care echilibrăm această balanță, atunci toată lumea va fi fericită. În condițiile în care ducem banii doar în zonele de interes politic, ca să nu zic cu bazin electoral mare, atunci lucrurile se vor inversa. Este exact ca investiția în educație. Niciodată în educație nu investim suficient și nu e prea mult.

Dacă o gândim din punct de vedere politic, da, dacă eu duc un milion sau zece milioane de euro într-un municipiu în anii aceștia voi putea „recolta” voturile la următoarele alegeri. Dar dacă eu duc zece milioane de euro în educație trebuie să aștept poate 15, poate 20 de ani ca să beneficiez de acea investiție.

Însă pe termen lung cea mai sănătoasă investiție este cea în educație. Dacă noi înțelegem să investim bani mulți în educație, atunci cu siguranță nu o să mai avem ingineri care proiectează și construiesc poduri care după aceea cad, nu o să mai avem oameni care mor în sălile de operație, nu o să mai avem profesori care abia și-au luat BAC-ul ca să devină profesori și putem enumera aceste exemple.

NewsEnergy: Cum ar putea mediul rural fructifica oportunitățile tranziției verzi astfel încât să devină un motor de dezvoltare economică a țării?

Gheorghe Damian: Cred că ar trebui ca la nivel național niște minți luminate să creioneze o strategie pentru ce înseamnă mediul rural, apoi guvernanții noștri să finanțeze suficient dezvoltarea mediului rural.

În condițiile în care ducem minimum de utilități, drumuri avem deja suficiente la sate, dar aș vrea să avem apă curentă, canalizare, școli puse la punct, dispensare puse la punct și medici în dispensarele respective, să avem rețele de internet de mare viteză în satele românești, cred că lucrurile o să se schimbe în bine.

Aș mai spune ceva: o mai bună pregătire profesională a funcționarilor din primăriile din mediul rural. Din păcate a fost o perioadă în care salariile au fost foarte mici, și atunci cumva s-a deprofesionalizat tot sistemul. Sigur că acum nu sunt mici salariile, dar poate să fie un handicap distanța mare față de oraș. Și atunci neavând o bază, populație tânără, nu ai de unde să selectezi oameni cu care să construiești viitorul acolo. Or, dacă facem ce am spus eu înainte, populația se întoarce, se stabilește la țară, poate trăi și la țară mult mai sănătos și dacă vreau să mă duc la teatru, mă urc în mașină, într-o oră sunt la teatru în Cluj sau în Sibiu, un film bun îl văd de acasă.

Mai mult decât atât, marea oportunitate pe care o are România și ruralul românesc este că avem acolo un patrimoniu material și imaterial inestimabil. Care din păcate se degradează de la o zi la alta pentru că nu mai are cine să se ocupe de el. Populația în vârstă se duce, lada de zestre vin tinerii o aruncă, tradițiile dispar. Dacă nu le conservăm pierdem ceva inestimabil.

• Vă invităm să vedeți în reportajul video următor cum poate mediul rural fructifica oportunitățile tranziției verzi și digitale. Am descoperit o localitate rurală cu școli și grădinițe inteligente și foarte eficiente energetic, parcare fotovoltaică, mobilitate electrică, transport public bine pus la punct, inclusiv cu afișare electronică în stațiile de autobuz a programului de circulație. Nu în ultimul rând, o localitate care pune mare preț pe avantajele digitalizării pentru cetățeni.

NOTA REDACȚIEI: Articolul face parte din proiectul editorial TRANZIȚIA RURALĂ. Prin acest proiect, vom arunca o privire detaliată peste provocările și oportunitățile tranziției pentru satele din România. Găsiți toate articolele pe această temă  în secțiunea dedicată.

CITEȘTE ȘI:

Cum poate înflori o comunitate rurală vulnerabilă. Rețeta Hoghilag // REPORTAJ VIDEO