Pentru elevii de la Liceul Tehnologic din comuna Vernești, județul Buzău, clădirea școlară a devenit material didactic despre ce înseamnă consumul eficient și sustenabil al energiei. Aceasta după ce corpul de ateliere al școlii a fost adus la standardul nZEB (clădire cu un consum de energie aproape zero), printr-o investiție de aproximativ 1,3 milioane de euro realizată prin programul România Eficientă, cel mai mare program privat național dedicat eficienței energetice în clădiri, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu finanțarea OMV Petrom.
Aceasta este cea de-a patra unitate școlară reabilitată prin România Eficientă și prima din mediul rural, ceea ce transmite mesajul că educația despre eficiență energetică trebuie să ajungă în toată societatea.
„Este a patra școală pe care o renovăm, noutatea este că e prima din mediul rural. Este prima comună unde noi ne-am orientat după niște indicatori pe care i-am avut de la început. Am vrut să fie o localitate cu dinamică demografică bună. Vernești este o localitate cu o populație foarte bună și sperăm ca această reușită să atragă în continuare interes, pentru ca elevii să fie educați aici și să nu plece spre centre urbane”, a declarat Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă, cu ocazia inaugurării clădirii reabilitate, miercuri, 21 ianuarie.
Radu Dudău, director EPG – sursa foto: România Eficientă
„Energia este o resursă limitată și ar trebui să fie utilizată cu mare grijă și atenție. Este foarte dificil să faci asta dacă clădirea nu îți permite. Am început acest program concentrându-ne în mod special pe școli. Ne-am spus că vom merge în școli pentru a educa tinerii despre eficiența energetică și, educând tinerii și profesorii, există un efect multiplicator masiv în societate prin educație, astfel încât toată lumea să înțeleagă importanța modului în care utilizăm energia noastră. Astfel, energia poate servi cu adevărat scopului său: confort, căldură, răcoare, mobilitate – indiferent de formă –, dar să obținem ceea ce dorim într-un mod cât mai rentabil”, a spus, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
Potrivit acesteia, școlile nZEB realizate prin România Eficientă sunt modele pe care primarii le au la dispoziție și pe care le pot replica cu ajutorul fondurilor europene, prin diferite programe.
„Ne dorim cu adevărat să vedem și efectul multiplicator al acestui aspect al programului. De aceea, cred că este atât de important să ne îndreptăm și către zonele rurale, pentru a arăta ce este posibil și în mediul rural”, a punctat Christina Verchere.
Cum era înainte și cum arată acum clădirea școlară
Clădirea Liceului Tehnologic Vernești care a beneficiat de renovare aprofundată prin programul România Eficientă datează din anii 2000 și are o suprafață de ~300 mp. Corpul de clădire găzduiește atelierele și laboratoarele în care învață 140 de elevi, îndrumați de 20 de cadre didactice.
Proiectul de modernizare a vizat rezolvarea a numeroase probleme importante legate de hidroizolația necorespunzătoare, care permitea apariția infiltrațiilor, termoizolația ineficientă și instalația de încălzire inadecvată, care generau disconfort termic și umiditate crescută, precum și neetanșeitățile tâmplăriei, care favorizau apariția condensului și dezvoltarea mucegaiului. Au fost incluse, de asemenea, înlocuirea sistemului de iluminat subdimensionat și adaptarea clădirii la normele în vigoare privind accesul persoanelor cu dizabilități.
Cum arăta înainte clădirea Liceului Tehnologic din Vernești – sursa foto: România Eficientă
În urma finalizării lucrărilor, elevii și profesorii vor putea desfășura activitățile educaționale într-un mediu interior sănătos și confortabil, care încurajează performanța școlară.
Consumul total anual de energie al clădirii va fi diminuat cu peste 60%, iar o parte din energia electrică necesară funcționării va proveni din surse proprii, regenerabile.
„Am mai avut reabilitări de școli, construire de grădinițe, dar așa ceva n-am putut realiza la aceste standarde decât prin acest program, România Eficientă. Elevii din comună și din comunele apropiate, care învață în acest liceu, vor avea parte de ce au au parte alți copii pot să spun în țară, nu numai în județ, în țară. (…) E o comună destul de mare, cu 11 sate, am peste 12.000 de locuitori și perspective: au venit copiii de la orașe înapoi la țară ca să învețe, datorită faptului că avem ce le oferi”, a declarat Daniel Năstase, primarul comunei Vernești.
Liceul Tehnologic Vernești, Buzău, după reabilitare – sursa foto: România Eficientă
Decalaj urban-rural în privința renovării școlilor
Lipsa de echitate prin decalajul de calitate a școlilor dintre mediile urban-rural este o provocare majoră a sistemului de educație din România. „Actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural”, se arată în descrierea Componentei C15. Educație din PNRR. Detalii, AICI.
Daniela Palcău, Inspector Școlar General, Buzău, ne-a confirmat că situația este așa în toată țara. „Există discrepanță între stadiul de reabilitare energetică a școlilor din rural față de cele din urban. Am câștigat câteva proiecte (prin PNRR – n.r.), ne dorim să mergem mai departe, să reabilităm cât mai multe, noi ne dorim pe toate, este firesc. Acum depinde și de implicarea factorilor responsabili, adică vorbesc aici de unitatea administrativ-teritorială”, a spus aceasta.
Potrivit acesteia, în județul Buzău există încă școli care se încălzesc cu lemne, toate în mediul rural.
„Firesc, nu consider că trebuie să fie o discrepanță rural-urban. Într-adevăr, nu putem să mai funcționăm ca în secolul 19. Trebuie să ne aliniem la standardele actuale și la ceea ce înseamnă acum educația, care necesită cu totul alte strategii, alte politici. Sunt de acord ca investiția în educație să se facă așa cum trebuie, cu un buget pe măsură, fiind prioritatea națională. Copiii trebuie să beneficieze de educație egală și atât în urban, cât și în urban”, a adăugat aceasta.
Radu Dudău, directorul EPG, ne-a explicat că „urbanul e cumva implicit avantajat prin faptul că primăriile de orașe dispun și de mai multe mecanisme financiare și de mai multă capacitate administrativă. E drept că și acolo există un fel de discriminări implicite între diferite cartiere din interiorul orașelor. E o realitate că sunt cartiere cumva neglijate și în orașe. Dar, în general, e adevărat că la țară se face mult mai puțin. Și PNRR-ul a fost o șansă pentru mediul rural”.
El a subliniat că programul România Eficientă a contribuit în primul rând cu know-how, arătând ce se poate face cu bune practici, dar și cu documentație.
Liceul Tehnologic Vernești, Buzău, după reabilitare – sursa foto: România Eficientă
Referitor la alegerea unei școli din mediul rural pentru a fi inclusă în programul România Eficientă, Radu Dudău ne-a spus că „impactul de percepție e mult mai mare aici”.
„Am constatat că este văzut atât de copii, cât și de profesori ca o formă de respect pe care poate nu au avut-o. Mi s-a părut: <<Iată, cineva ne oferă și nouă ceea ce au alți copii>>. Și asta explică și atitudinea lor extrem de pozitivă și cooperantă.”
Până acum, prin programul România Eficientă s-au făcut investiții de reabilitare la standard nZEB la Liceul Tehnologic Energetic Elie Radu din Ploiești, Școala Gimnazială Liliești din Băicoi, județul Prahova, și Grădinița Zig-Zag din localitatea Ovidiu, județul Constanța. Cea de-a cincea unitate va fi Liceul Tehnologic Tudor Vladimirescu din comuna Șimian (jud. Mehedinți).
CITEȘTE ȘI:
Școli la țară ca afară: Investiții fără precedent pentru școli verzi în mediul rural // FOTO
