În ultimii ani, tranziția energetică a fost asociată aproape exclusiv cu parcuri eoliene, panouri fotovoltaice, baterii și noi capacități de producție. Totuși, una dintre cele mai mari provocări se află mult mai aproape de cetățeni: în clădirile în care locuim, lucrăm și învățăm. Iar următorii patru ani vor fi decisivi. România trebuie să investească circa 30 de miliarde de euro până în 2030 pentru a atinge țintele europene transpuse în Planul Național de Renovare a Clădirilor, potrivit informațiilor prezentate în cadrul Forumului România Eficientă 2026, organizat de Energy Policy Group (EPG) cu sprijinul OMV Petrom.
Cu aproximativ 40% din consumul final de energie și peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră asociate la nivel european, sectorul clădirilor a devenit unul dintre principalele fronturi ale tranziției energetice.
La doi ani după intrarea în vigoare a noii Directive privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), Comisia Europeană intră în etapa decisivă a implementării unuia dintre cele mai ambițioase pachete legislative din cadrul tranziției energetice.
Termenul pentru transpunerea completă a directivei de către statele membre a expirat pe 29 mai 2026, iar Bruxelles-ul a început deja verificările privind modul în care noile reguli sunt introduse în legislațiile naționale.
Ce pregătește Comisia Europeană
În paralel, Comisia lucrează la un amplu pachet de ghiduri, metodologii și acte secundare care vor defini în practică modul în care Europa va renova milioane de clădiri până în 2030 și 2050.
Potrivit informațiilor prezentate la Forumul România Eficientă 2026 de Bogdan Atanasiu, Senior Policy Officer în cadrul Direcției Generale Energie a Comisiei Europene, instituția va publica în luna iunie un amplu pachet destinat să sprijine statele membre în transpunerea și aplicarea directivei.
Pachetul acoperă aproape toate componentele noii politici europene pentru clădiri:
- standarde minime de performanță energetică;
- traiectorii de renovare pentru clădirile rezidențiale;
- mecanisme de finanțare și ghișee unice pentru cetățeni;
- certificate energetice și sisteme independente de control;
- pașapoarte de renovare;
- baze de date privind performanța clădirilor;
- clădiri cu emisii zero;
- integrarea energiei solare;
- mobilitate sustenabilă;
- sisteme tehnice inteligente pentru clădiri;
- calitatea aerului din interior;
- metodologii de calcul al performanței energetice;
- potențialul de încălzire globală.
Practic, EPBD nu mai înseamnă doar termoizolare și schimbarea ferestrelor. Noua abordare urmărește transformarea clădirilor în active energetice moderne, digitale și cu impact climatic redus.
România, printre puținii elevi care și-au făcut tema
Un aspect remarcat de reprezentantul Comisiei Europene este că România se află într-o poziție relativ favorabilă comparativ cu alte state membre.
Potrivit lui Bogdan Atanasiu, România se numără printre doar trei state membre care au transmis la timp (decembrie 2025) un draft complet al Planului Național de Renovare a Clădirilor (NBRP), documentul strategic care va ghida renovarea fondului construit în următoarele decenii.
În total, doar 12 state membre publicaseră proiecte de planuri la momentul prezentării, iar Comisia a lansat în martie 2026 proceduri de infringement împotriva statelor care nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare.
Evaluarea oficială a planurilor și scrisorile de feedback din partea Comisiei sunt așteptate în lunile iunie-iulie 2026. Despre planul depus de România, Bogdan Atanasiu a dezvăluit că este „un proiect foarte bine realizat”, cu „multe elemente foarte bune, dar și aspecte care, chiar în document, sunt recunoscute ca necesitând îmbunătățiri. Probabil cel mai important aspect care trebuie îmbunătățit este ajustarea traiectoriei către 2050, astfel încât aceasta să fie aliniată obiectivului EPBD de a ajunge la un fond de clădiri cu emisii zero până atunci”.
„Cel mai important lucru este să livrăm rezultatele așteptate, în coordonare cu celelalte politici, pentru a asigura o tranziție solidă și pentru a evita acțiunile izolate”, a subliniat Bogdan Atanasiu, răspunzând unei întrebări adresate de NewsEnergy.
Statele membre trebuie să trimită planurile finale de renovare a clădirilor până la 31 decembrie 2026.
Provocarea implementării
Dacă Bruxelles-ul se concentrează acum pe transpunerea și implementarea directivei, pentru România adevărata provocare începe abia acum: transformarea obiectivelor și planurilor strategice în proiecte concrete de renovare.
Potrivit Ancăi Ginavar, Director în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, amploarea efortului necesar este uriașă.
„Avem nevoie de o sumă uriașă de bani pentru a îndeplini țintele impuse de Directivă. România are nevoie de aproape 30 miliarde de euro doar pentru a atinge obiectivele din 2030 și peste 100 miliarde euro pentru atingerea țintelor din 2050. E o provocare enormă, pe de o parte să mobilizăm resursele financiare, iar de cealaltă parte avem nevoie nu doar de bani, ci și de oamenii care să o facă – specialiști și muncitori care știu să facă lucrări de calitate – și de materiale într-un termen atât de scurt pentru un asemenea efort de renovare”, a declarat aceasta, în cadrul Forumului România Eficientă.
Oficialul a avertizat că obiectivele asumate nu vor putea fi atinse exclusiv prin finanțări publice și că va fi nevoie de o implicare mult mai mare a sectorului financiar.
„Nu va fi posibil să mobilizăm 30 miliarde de euro în renovare până în 2030 doar din bani publici. Va trebui să multiplicăm tipurile de instrumente financiare, programe și tipurile bugetare de alocare. Suntem în dialog cu asociațiile naționale bancare pentru a vedea ce fel de instrumente pot oferi băncile pentru a ajuta la nevoia de renovare. O concluzie importantă este că schemele de finanțare 100% nu mai sunt suficiente pentru a atinge acest target foarte important”, a explicat Anca Ginavar.
În paralel, autoritățile pregătesc noi instrumente care ar putea accelera procesul de renovare și ar putea îmbunătăți calitatea datelor privind fondul construit. Potrivit reprezentantei Ministerului Dezvoltării, Registrul Național Digital al Clădirilor urmează să fie lansat în perioada următoare și va include informații despre performanța energetică, riscul seismic, circularitate și planificare urbană.
Totodată, ministerul lucrează la elaborarea cadrului legislativ privind economia circulară în construcții, un domeniu care va deveni tot mai important în contextul noilor cerințe europene privind emisiile generate pe întreg ciclul de viață al clădirilor.
Ce urmează în 2026 și 2027
Agenda europeană privind clădirile este departe de a fi încheiată. Pentru a accelera renovările, Comisia pregătește un nou regulament care va încuraja instituțiile financiare să crească volumele de credite destinate renovărilor energetice. Actul este așteptat în a doua parte a anului 2026.
În 2027 este prevăzută și aplicarea schemei Smart Readiness Indicator pentru clădirile mari, un instrument care va evalua capacitatea clădirilor de a interacționa inteligent cu sistemul energetic.
Tot în perioada următoare vor fi publicate rapoarte privind:
- progresul statelor membre în atingerea nivelurilor optime de cost pentru standardele de performanță energetică;
- testarea și implementarea indicatorului Smart Readiness pentru clădiri inteligente.
În luna martie, CE a publicat un raport privind evaluarea cheltuielilor publice pentru eficiența energetică și performanța energetică a clădirilor. Acesta poate fi consultat AICI.
Miza reală: facturi, competitivitate și securitate energetică
Mesajul transmis la Forumul România Eficientă 2026 este clar: renovarea clădirilor nu mai reprezintă doar o politică de mediu. Ea a devenit o componentă esențială a competitivității economice, securității energetice și accesibilității locuirii.
Renovarea fondului construit devine o formă de infrastructură strategică. O clădire care consumă mai puțină energie reduce facturile gospodăriilor, scade dependența de importuri, limitează necesarul de investiții în rețele și contribuie la stabilitatea sistemului energetic.
„Cea mai curată și cea mai ieftină energie este energia pe care nu o consumăm. Și poate părea ciudat să auziți asta de la o companie care vinde energie. Dar știm că cea mai mare oportunitate de decarbonizare constă în modul în care folosim energia mai eficient, ca societate. (…) Uneori, problema este că clădirile noastre nu sunt configurate corespunzător și nu putem controla eficient temperatura. Acesta este motivul pentru care proiectul România Eficientă este atât de important: ne ajută să răspundem la întrebarea <<cum transformăm ceea ce avem deja?>>”, a declarat, în cadrul Forumului România Eficientă, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
Dacă ultimul deceniu a fost marcat de investiții în energie regenerabilă, următorul ar putea fi definit de modernizarea fondului construit. Iar succesul tranziției energetice nu se va măsura doar în megawați verzi instalați, ci și în numărul locuințelor renovate, în facturile reduse ale consumatorilor și în capacitatea Europei de a construi un parc de clădiri cu emisii zero până în 2050.
În acest context, renovarea clădirilor devine unul dintre cele mai mari proiecte economice și sociale ale următorului deceniu. Iar pentru România, provocarea nu va fi adoptarea unor noi reguli europene, ci transformarea lor în șantiere reale, investiții și rezultate măsurabile pentru milioane de locuințe.
(foto: România Eficientă)
CITEȘTE ȘI:
Pompele de căldură, soluția pentru blocuri: cum pot fi încălzite fără gaz clădirile din Europa
România intră în programul InvestEU al BERD pentru finanțarea tranziției verzi
