Delegați din aproape 200 de state s-au întâlnit duminică în orașul minier din sud-vestul Poloniei Katowice la cea mai importantă conferință ONU privind schimbările climatice (COP24). În cele două săptămâni ale reuniunii, scopul este de a se agrea un regulament în vederea reducerii încălzirii globale, ca un follow up după Acordul de la Paris din 2015.
„Secretarul general al ONU se bazează pe noi toți pentru rezultate”, a declarat ministrul mediului din Polonia, Michal Kurtyka, care conduce conferința. „Nu există Planul B”, a adăugat acesta, transmite Reuters.
- Așteptările sunt destul de slabe că negocierile de la Katowice, oraș aflat în inima regiunii de cărbune a Poloniei, vor rezolva complet îngrijorările exprimate în ultimele rapoarte despre severitatea creșterii emisiilor cu efect de seră.
„Aceasta este o conferință foarte-foarte importantă. Ea are loc într-un context în care avem semnale clare despre urgența cu care trebuie să abordăm problemele schimbării climatice”, a spus reporterilor Patricia Espinosa, coordonatoarea ONU pentru schimbări climatice.
Prin Acordul de la Paris din 2015, omenirea s-a angajat să limiteze creşterea temperaturii la +2°C faţă de era preindustrială şi ideal la +1,5°C.
„Omenirea este la o răscruce și acțiuni decisive în următorii doi ani vor fi cruciale pentru a trata aceste amenințări urgente”, au declarat, într-o declarație comună, patru foști președinți ai ONU pentru climă.
- Polonia găzduiește negocierile ONU pentru climă pentru a treia oară, dar această țară rămâne dependentă de cărbune, cel mai poluant combustibil, care asigură 80% din producția de energie a Poloniei și reprezintă o sursă majoră pentru angajarea forței de muncă locale. Ministrul polon al energiei a declarat săptămâna trecută că Polonia plănuiește să investească în noi capacități pe cărbune, în timp ce strategia sa pe termen lung stabilește că 60% din producția de energie va fi obținută din cărbune, în 2030.
Între timp, preşedintele Donald Trump şi-a reiterat la summitul G20 de sâmbătă refuzul faţă de Acordul de la Paris, iar preşedintele ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, a evocat o ieşire a ţări sale din pactul pentru climă.
Noi proteste violente la Paris
De asemenea, tot sâmbătă, ciocniri violente între forţele de ordine şi sute de protestatari au izbucnit pe bulevardul Champs Elysees din Paris, pe marginea celui de-al treilea protest naţional al „vestelor galbene”, francezi modeşti care se revoltă împotriva politicii fiscale şi sociale a guvernului, în special faţă de creşterea preţurilor la carburanţi, relatează AFP, citată de Agerpres.
Maşini incendiate, bariere rupte, bucăţi de caldarâm aruncate: scene de o „violenţă rar întâlnită” au avut loc în capitala franceză, a denunţat prim-ministrul Edouard Philippe, care s-a declarat „şocat”.
- Protestele „vestelor galbene”, numele sub care este cunoscută această mişcare creată pe reţelele de socializare, fără tutela vreunui partid sau sindicat, au fost determinate de anunţul guvernului francez privind scumpirea carburanţilor.
Stimulată de sprijinul a două treimi din francezi, potrivit sondajelor, şi de succesul unei petiţii pentru scăderea preţului carburantului la pompă, care a depăşit un milion de semnături, mişcarea continuă la 15 zile de la lansare.
- Executivul francez a aprobat o majorare a taxelor pentru carburanţi de 7,6 eurocenţi pe litru pentru motorină şi de 3,9 eurocenţi pentru benzină, pentru a reduce utilizarea autovehiculelor poluante şi a promova energia curată.
(Sursa foto: Pixabay)
