Răspândirea coronavirusului este în primul rând o urgență de sănătate, dar este și o amenințare semnificativă la adresa economiei globale. Șocul COVID-19 va cauza o recesiune în unele state și va induce scăderea ratei de creștere a PIB-ului global sub nivelul de 2,5%. Astfel, dincolo de consecințele umane tragice ale răspândirii coronavirusului COVID-19, incertitudinea economică ar putea costa economia globală un trilion de dolari în 2020, a declarat ieri șeful UNCTAD, Agenția de Comerț și Dezvoltare a ONU. În acest context, Europa și zona Euro, dar mai cu seamă statele îndatorate și vulnerabile, se află în fața unei noi recesiuni.
„Anticipăm o scădere a ratei de creștere a economiei globale la sub 2 procente în acest an și aceasta probabil va costa un trilion de dolari, comparativ cu ceea ce se anticipa în luna septembrie”, a declarat ieri Richard Kozul-Wright, Director al Diviziei de Globalizare și Strategii de Dezvoltare la UNCTAD.
Cum o scădere de un punct procentual în creșterea globală înseamnă circa 900 miliarde de dolari venituri pierdute, cele mai multe previziuni au „șters” un trilion de dolari din venitul global pentru acest an, arată agenția ONU pentru Dezvoltare (citiți AICI analiza completă).
- În ceea ce privește Europa și zona Euro, economistul ONU a notat că economia acesteia a performat „extrem de rău spre finele lui 2019”.
Era „aproape sigur că va intra în recesiune în următoarele luni. Economia Germaniei este în mod special fragilă, dar economia Italiei și a altor părți ale periferiei Europei se confruntă de asemenea cu tensiuni foarte serioase acum, ca o consecință a tendințelor din (ultimele) zile”, a spus reprezentantul ONU, potrivit News.UN.org.
Piețele financiare globale au căzut din cauza temerilor privind întreruperea furnizării din China sau incertitudinile printre marii producători privind prețul petrolului.
„Scenariul apocalipsei”
Un „Scenariu apocalitic”, în care economia globală ar crește cu doar 0,5%, ar aduce o „lovitură de 2 trilioane de dolari” PIB-ului global, a mai spus expertul. El a adăugat că prețurile petrolului în colaps au fost un „factor care a contribuit la sentimentul în creștere de anxietate și panică”.
„Există un grad de anxietate acum care este mult peste temerile privind sănătatea, care sunt foarte serioase și îngrijorătoare”.
Sfat pentru guverne: cheltuiți acum, ca să evitați căderea mai târziu
Pentru a contracara aceste temeri, „guvernele trebuie acum să cheltuiască la timp, pentru a preveni genul de cădere care ar putea fi și mai dăunătoare decât una care s-ar putea să aibă loc în cursul anului”, a insistat Kozul-Wright.
Întrebat cum ar putea diferite țări să reacționeze la criză, inclusiv China – unde virusul a izbucnit prima dată în decembrie – și SUA, economistul senior al ONNU a declarat că guvernul chinez va introduce probabil măsuri semnificative „de expansiune” – pe termen scurt, pentru a crește cheltuielile, inclusiv prin reduceri de taxe. La fel va face și guvernul SUA.
Așa-numitele state mai puțin dezvoltate, ale căror economii sunt conduse de vânzarea de materii prime, nu vor fi scutite de efectele acestei crize.
„Statele în curs de dezvoltare care sunt îndatorate puternic, în mod special exportatorii de mărfuri, sunt amenințați în mod special”, din cauza unui câștig mai mic din exporturi legat de un dolar SUA mai puternic.
OMS: Amenințarea unei pandemii, foarte reală
Deși riscul ca răspândirea coronavirusului să devină oficial pandemică „a devenit foarte real”, lumea „nu este la mila virusului”, a declarat luni șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un briefing de presă la Geneva.
Potrivit acestuia, aceasta ar putea fi „prima pandemie din istorie care poate fi controlată”. El a subliniat că 93% dintre decesele cauzate de acest virus au avut loc în doar patru state. Citiți declarațiile complete ale celor doi oficiali AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Coronavirusul scade cererea de petrol din China şi ieftineşte barilul cu 20%
