Cel mai recent și comprehensiv studiu privind impozitarea specifică a producției de gaze naturale offshore din Romania, realizat de PwC România pentru Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), semnalează că, în contextul creșterii prețului gazelor naturale, rata de impozitare efectivă specifică producției offshore din România a ajuns la 51% din venituri în anul 2021, reprezentând mai mult decât dublarea acesteia și de 10 ori mai mult decât media europeană din anul 2020 (de 5,3%), se arată într-un comunicat de presă al FPPG. În lipsa modificării Legii Offshore, în vederea asigurării stabilității și competitivității regimului fiscal, decizia de investiție în resursele din Marea Neagră va continua să fie amânată, cu impact major asupra sectorului energetic din România și implicit asupra economiei.
În ultimul an, statul a colectat jumătate din veniturile realizate din producția de gaze naturale offshore, doar prin intermediul redevențelor și impozitului pe veniturile suplimentare. Mai mult, în trimestrul 4 al anului 2021 rata efectivă de impozitare a gazelor naturale offshore a ajuns la 78% din venituri. Astfel, sectorul producției de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuții la bugetul stat, asigurând astfel mai mult decât securitatea energetică a țării în această perioadă.
”Acest studiu poate fi privit ca un argument suplimentar pentru o decizie care să vină în favoarea sectorului energetic românesc. Tendința de reducere a producției de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creșterii dependenței de importuri și implicit a securității energetice naționale”, declară Cătălin Niţă, Director Executiv FPPG.
”Am observat, în urma analizei, cum creșterea accelerată a prețului gazelor naturale, din ultima jumătate a anului 2021, corelată cu specificitatea impozitării producției de gaze naturale din România a condus la o povară fiscală semnificativă”, a completat coordonatoarea studiului, Andreea Mitiriţă, Partener servicii fiscale PwC România.
Gazele produse în România, taxate ca în Austria
„Unul dintre factorii determinanți ai creșterii alarmante a poverii fiscale asupra producției de gaze naturale offshore din România este necorelarea prețului de referința al gazelor naturale (legat de indicele Central European Gas Hub – CEGH Day Ahead) cu cel al prețului realizat pe piața din România, prin prisma formulei de calcul a impozitelor specifice”, se arată în sumarul executiv al studiului, consultat de NewsEnergy.ro.
Cum ne va afecta amânarea investițiilor în Marea Neagră
În baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge primul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda și tranziției energetice.
Studiul concluzionează că amânarea investițiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce la o serie de provocări pentru România, dintre care merită evidențiate următoarele:
- Creșterea dependenței de importurile de gaze naturale (până la 53% în anul 2030) cu implicații asupra securității energetice și deficitului de cont curent.
- Pierderea avantajului competitiv asociat deținerii resurselor de gaze naturale offshore și implicit a beneficiilor determinate de exploarea acestora: aport la PIB prin locuri de muncă create și antrenarea altor investiții.
- Pierderea încasărilor bugetare din taxele și impozitele asociate acestor investiții, estimate la aproximativ 5 mld. RON în medie anual.
- Pierderea oportunității de a utiliza această resursă în procesul tranziției energetice, în contextul în care gazele naturale vor fi considerate combustibil de tranziție.
Datele privind media cotei efective de impozitare a producției de gaze naturale (offshore) din Europa au fost preluate din Studiul PwC privind analiza comparativă a regimurilor fiscale publicat în anul 2021. Studiul realizat de PwC România pentru FPPG poate fi găsit aici: https://www.fppg.ro/analiza-impozitarii-productiei-de-gaze-naturale-offshore-romania-2021/
8 miliarde de lei, colectate „pentru consumatorii vulnerabili”
Mai mult decât atât, „între anii 2013 – 2021, doar impozitele suplimentare asupra producției de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde RON, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili”, se mai arată în comunicatul FPPG.
FOTO: consumatori vulnerabili, saracie energetica
Acest impozit a fost stabilit prin O.G. nr. 7/2013 asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. În Nota de fundamentare a actului normativ, introducerea acestui impozit a fost justificată atunci prin faptul că se are în vedere „direcţionarea acestui impozit către bugetul de stat în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.
În urmă cu doi ani, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), declara că Guvernul a încasat, începând din 2013, impozite pe veniturile suplimentare ale operatorilor din liberalizarea pieței gazelor, dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești bani. Mai mult, Guvernul nici măcar nu a definit legal categoria de consumatori vulnerabili care trebuia să beneficieze de alocațiile din sursa menționată.
„Ani de zile s-au încasat niște bani care nu știu dacă s-au alocat legal sau nu. Direcția în care trebuia să se ducă banii era protejarea consumatorilor vulnerabili. Până la acest moment, consumatorul vulnerabil nu a fost definit legal”, a spus Zoltan Nagy-Bege (sursa, AICI).
Abia anul trecut, în luna septembrie, la presiunile Comisiei Europene, Parlamentul a aprobat Legea consumatorului vulnerabil, aplicabilă începând cu 1 noiembrie 2021.
ARTICOLE SIMILARE:
ENERGY TRENDS – Temerea că ne fură străinii gazul din Marea Neagră și cartea greșită a populismului
