Conducerea Nuclearelectrica urmează ca în foarte scurt timp să înainteze în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) propunerea de demarare a proiectului reactoarelor 3 și 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, a declarat astăzi Cosmin Ghiță, directorul general al companiei. Potrivit acestuia, compania lucrează la actualizarea studiului de fezabilitate, care să indice inclusiv costul acestui proiect uriaș.

„Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012, în paralel cu o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor – n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect”, a precizat acesta, în cadrul ZF Power Summit.

Potrivit acestuia, costul estimat al celor două reactoare va fi actualizat: „Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima referinţă – o să dau o cifră, dar noi o actualizăm acum pentru a o supune votului acţionarilor şi până vin cu această informaţie în AGA nu o să o dau preliminar – însă pot să spun ce a fost ultima oară când a fost asumat în AGA şi aveam un cost total al proiectului de aproximativ şapte miliarde de euro, însemnând atât contribuţia de active, cât şi construcţia efectivă”, a mai spus Cosmin Ghiță.

Până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample. „Preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice – n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024. Până atunci avem faze premergătoare”, a continuat Ghiţă.

Proiectul reactoarelor 3 și 4 va fi implementat printr-un SPV (special-purpose vehicle), cu ajutorul statului și al partenerilor implicați.

„Este un proiect foarte amplu, toate proiectele de construcții noi în sectorul nuclear necesită implicarea statului, mai ales pe partea de garantare. Toți investitorii vor să vadă statul implicat”, a subliniat șeful Nuclearelectrica.

El a adăugat că „totul depinde exclusiv de modul cum structurăm aranjamentul financiar. Trebuie să vedem acele măsuri de ajutor de stat permisibile de legislația europeană. Lucrăm cu mai multe scenarii, însă trebuie să le vedem pe cele optime, care este marja permisivă de sprijin guvernamental pe care o putem primi”.

În mod ideal, decizia finală de investiții și mobilizarea de șantier ar trebui să aibă loc în 2024 pentru a atinge ținta din PNIESC (Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice) de punere în operare a unei unități la finele lui 2030 – începutul lui 2031. „În mare, construcția unei astfel de centrale are o durată aproximativă de 6 ani, fără a lua în calcul fazele preliminare de inginerie, studii de securitate nucleară, proiectare etc.”, a completat Cosmin Ghiță.

SNN vrea să angajeze tineri pentru retehnologizarea Unității 1

În ceea ce privește retehnologizarea Unității 1, proiectul se află încă în faza unu. În faza a 2-a (perioada 2022/2023 – 2026), trebuie să se definească lanțul de aprovizionare cu echipamente și să se asigure producerea echipamentelor cu ciclu lung de fabricație. Circa 30-40% din investiție ar putea fi absorbită de industria locală, a mai spus Ghiță.

Faza a 3-a, care se va derula în perioada 2026-2028, este ultima a procesului de retehnologizare, în care reactorul este scos din funcțiune și începe lucrarea de retehnologizare.

Partea de resursă umană este cea mai mare provocare, dar nu e una prin care noi nu am mai trecut. Când am construit Unitățile 1 și 2, tot a trebuit să ne formăm un grup de specialiști. Avantajul e că avem un bazin care poate să mentoreze o nouă echipă. Urmează să devansăm niște termene de angajare pentru retehnologizarea Unității 1, să aducem tineri mai devreme”, a declarat directorul general al Nuclearelectrica. De asemenea, o altă variantă posibilă de a forma personalul necesar este de a construi parteneriate cu țări care au tehnologia CANDU, pentru training.

„Români plecați pentru construcția unor centrale în țări ca Emiratele Arabe Unite sau Canada ne-au dat semnale, indicându-ne disponibilitatea lor de a se implica. Ar fi un asset pentru noi să îi aducem”, a mai spus directorul general al SNN.

În plus, potrivit acestuia, în sectoare ca cel de petrochimie, cărbune, oil & gas există oameni capabili sa structureze proiecte de astfel de anvergură.

ARTICOLE SIMILARE:

Taxonomie. UE amână varianta finală a regulilor privind finanțarea sustenabilă, din cauza opoziției statelor est-europene

Cum vrea Polonia să facă tranziția de la cărbune până în 2040. Rolul regenerabilelor și al energiei nucleare

Ministrul Energiei: Avem o mare problemă cu resursa umană la centrala Cernavodă