Pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară, în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, este în proces de aridizare. Cu toate ca nu observăm o reducere a cantității precipitațiilor, se schimbă modul de distribuire a acestora. Altfel, în ultimele decenii se înregistrează cantități mari de precipitații în intervale scurte de timp, după care urmează intervale mari fără precipitații, se arată într-o analiză publicată de InfoClima, intitulată „Ce secete a cunoscut Europa și care sunt scenariile pentru următorii 100 de ani”.
Redăm, mai jos, o parte din această analiză:
Secete extreme au avut loc între anii 1400 și 1480, precum și între 1770-1840 ( perioade cunoscute și ca mega-secete), dar acestea au afectat peisaje complet diferite la acea vreme, cu o proporție mult mai mare de păduri naturale mixte și cursuri de râuri din diferite zone. Aceste secete care au durat zeci de ani au fost determinate de un deficit mare de precipitații la trecerea de la iarnă la vară.
- Cu toate acestea, mega-secetele din trecut nu pot fi comparate cu fenomenele de secetă din prezent, deoarece în prezent secetele sunt amplificate nu atât de reducerea cantităților de precipitații, cât mai ales temperaturile care cresc galopant. Ca urmare, evaporația crește, iar umiditatea solului scade brusc, provocând daune substanțiale pentru agricultura, transport, biodiversitate și sistemul energetic.
Dobrogea este una din cele mai afectate zone, în termeni de aridizare din România
Una dintre cele mai afectate zone, în termeni de aridizare, este zona Dobrogei. Dobrogea este o regiune care a fost supusă unei creșteri semnificative a temperaturii medii a aerului și o scădere semnificativă a precipitațiilor, mai ales în sezonul estival. De exemplu, la stația meteorologică Sulina, indicatorii de secetă pe termen lung indică o amplificare semnificativă a fenomenului de secetă, mai ales în ultimii 20 de ani. Această tendință de aridizare este strâns legată de creșterea frecvenței și amplitudinii temperaturilor extreme de vară, sub formă de valuri de căldură. Din punct de vedere istoric, lipsa precipitațiilor a făcut ca România să se confrunte cu fenomenul de secetă prelungită în intervale precum 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003 și 2018 – 2020.
- Citiți analiza completă, care explică și cum contribuie schimbările climatice la apariția secetei, pe site-ul InfoClima.
NOTĂ: Platforma NewsEnergy.ro a fost desemnată în 2021 Ambasador al Pactului Climatic European, rol din care sprijinim acțiunile de educație și conștientizare publică privind măsurile pe care cu toții le putem lua, inclusiv la nivel de cetățeni, pentru atenuarea schimbărilor climatice și protejarea mediului.
ARTICOLE SIMILARE:
Trei orașe din România vor fi sprijinite să devină neutre climatic până în 2030
Raport IPCC: Nevoie urgentă de adaptare la impactul masiv al schimbărilor climatice
ANM: Tendința de creștere a temperaturii aerului în România a continuat în 2021
