Creșterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2°C — o încălzire fără precedent cel puțin în ultimii 2000 de ani — a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură, unul dintre fenomenele extreme cu cel mai mare impact. Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense și au o durată mai mare, se arată într-o analiză publicată de InfoClima. Aceasta explorează cauzele, impactul și modul în care se vor schimba în viitor caracteristicile valurilor de căldură.
Analiza este realizată de Bogdan Antonescu, fizician specializat în analiza fenomenelor meteorologice extreme, și răspunde la întrebările:
- Cum se formează valurile de căldură?
- Care este impactul valurilor de căldură?
- Cum s-a schimbat stresul termic în ultimele decenii în Europa?
- Care este viitorul valurilor de căldură în România?
NewsEnergy vă prezintă câteva informații din această analiză:
Valurile de căldură, se manifestă pe arii extinse, durează cel puțin trei zile, iar efectele lor, de exemplu asupra sănătății, se pot manifesta și după ce acestea au încetat. În plus, schimbările climatice modifică caracteristicile valurilor de căldură, acestea devenind tot mai frecvente și mai intense. În continuare vom explora cauzele, impactul și modul în care se vor schimba în viitor caracteristicile valurilor de căldură.
Care este impactul valurilor de căldură?
Valurile de căldură au un impact asupra agriculturii, economiei și biodiversității. Însă impactul cel mai mare al valurilor de căldură este asupra sănătății. Persoanele în vârstă, copiii foarte mici și persoanele cu anumite afecțiuni cronice sunt în mod special afectate. Numărul deceselor este de obicei utilizat pentru a cuantifica impactul valurilor de căldură. Conform unui studiu publicat în 2023 în revista Nature, 61,672 decese au fost înregistrate în Europa ca urmare a valurilor de căldură din perioada 30 mai – 4 septembrie 2022.
În acest interval, în România, valurile de căldură au dus la creșterea mortalității în special în regiunea de sud și de sud-est. Cei mai vulnerabili sunt bărbații cu vârste între 65-79 ani. Într-un alt studiu publicat tot în 2023 în revista The Lancet Planetary Health, a fost analizat riscul de creștere a mortalității în 30 de capitale europene pentru persoanele cu vârsta de peste 85 de ani. Bucureștiul este una dintre capitalele europene cele mai periculoase pentru persoanele vârstnice după Paris, Amsterdam și Roma.
- Valurile de căldură pot evidenția inegalitățile sociale. Astfel, persoanele cu venituri mici care nu au acces la aer condiționat sau trăiesc în locuințe care nu îndeplinesc toate standardele vor fi mai mult afectate comparativ cu restul populației. În plus, zonele urbane pot experimenta efectul de insulă de căldură urbană – temperaturile din zone urbane sunt mai mari decât cele din zonele rurale înconjurătoare – lucru care amplifică disparitățile sociale. Impactul valurilor de căldură se extinde și la sănătatea mintală. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere agresiunii și violenței sau creșterea ratei de sinucidere.
- Valurile de căldură au și un impact economic. De exemplu, în timpul unui val de căldură crește numărul internărilor ceea ce duce la costuri suplimentare pentru sisteme de sănătate.
- Temperaturile extreme și seceta pot reduce randamentele culturilor agricole perturbând astfel aprovizionare cu alimente, ducând la creșterea prețurilor.
- Valurile de căldură provoacă uscarea rapidă a vegetației și solului crescând astfel probabilitatea de izbucnire și răspândire a incendiilor de vegetație.
- Reducerea veniturilor din turism, în special în zonele care depind de activități în aer liber sau în zonele urbane, reprezintă o altă pierdere economică majoră.
- În plus, valurile de căldură pun o presiune foarte mare asupra sistemelor energetice. Creșterea cererii de energie pentru răcire în timpul unui val de căldură poate duce la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și la costuri suplimentare. Aparatele de aer condiționat prin generarea de căldură reziduală contribuie la creșterea temperaturi din zonele urbane. Este astfel amplificat efectul insulei de căldură urbană. La rândul ei insula de căldură urbană amplifică efectele valurilor de căldură.
Schimbările climatice duc la creșterea frecvenței de apariție și a intensității valurilor de căldură. Conform celui mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC 2021), frecvența și intensitatea extremelor de temperatură a crescut la nivel global.
- Astfel, un eveniment cu temperaturi extreme care era observat odată la 50 de ani în perioada pre-industrială (1850-1900) este acum observat odată la aproximativ 5 ani. Prin urmare, este crucial să investim în dezvoltarea și implementarea măsurilor de la valuri de căldură și temperaturi extreme.
Aceste măsuri includ sistemele de avertizare timpurie, planificarea urbană care să țină cont de efectul de insulă de căldură urbană, și eforturi de reducere a inegalităților sociale care fac ca o anumită parte a populației populației să fie mai vulnerabile.
Deja valurile de căldură au un impact social și economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creșterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunțat, mai multe decese și pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că avem o nevoie urgentă de măsuri de reducere a concentrației gazelor cu efect de seră și de adaptarea la impactul inevitabil al acestor fenomenelor extreme.
Bogdan Antonescu – sursa foto: InfoClima.ro
Aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea planetei și a vieții noastre. Dacă vom continua să emitem ca și până acum gaze cu efect de seră, ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic se va dubla față de 2023.
- Vă recomandăm să citiți analiza integrală pe site-ul InfoClima.
Despre Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizica atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/
ARTICOLE SIMILARE:
Copernicus: Iulie 2023, pe cale să devină cea mai călduroasă lună iulie din istoria măsurătorilor
România Eficientă // Impactul schimbărilor climatice asupra clădirilor și opțiuni de adaptare
ENERGY TRENDS – Temerea că ne fură străinii gazul din Marea Neagră și cartea greșită a populismului
