Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 la nivel global lovește din plin sectorul energetic românesc, și așa afectat de lipsa investițiilor majore în ultimii 30 de ani. Despre efectele crizei medicale, dar și economice globale ce se întrevede la orizont, despre ce ar trebui să facă acum România, am stat de vorbă cu un antreprenor cu o experiență de 30 ani pe piața locală a energiei: Corneliu Bodea, CEO al companiei Adrem, cu o cifră de afaceri de 40 milioane de euro realizată anul trecut. Corneliu Bodea este și președinte al Centrului Român al Energiei, organizație neguvernamentală în domeniul energetic, activă în România și la Bruxelles.

Iată interviul complet, realizat în scris:

NewsEnergy: Dacă 2019 a fost dificil din cauza lucrurilor de pe plan intern – și mă refer în special la reglementările care au destabilizat piața, iată că acum presiunile uriașe vin din exterior. 2020 e un an care a început cu multe turbulențe la nivel global, ce au culminat acum cu pandemia COVID-19. Efectele se văd deja: prăbușirea prețului petrolului și o recesiune severă la orizont. Care sunt efectele asupra economiei românești ale acestei pandemii? Dar ale unei noi crize economice? Cum va lovi sectorul energetic?

Corneliu Bodea: Dacă ne uităm în urmă, anul 2019 a fost aproape nesemnificativ pe lângă ce va aduce anul 2020. Pandemia a adus cu sine asupra economiei românești impredictibilitatea într-un mediu care era deja impredictibil și nesiguranță. Efectele nu au întârziat să apară: multe companii din lanțul HoReCa, și nu numai, au fost afectate și probabil tot atât de multe vor intra în faliment, oameni care au rămas fără locuri de muncă și perspective de viitor, șomaj tehnic, recesiune, antreprenori cu businessuri care intră în colaps și efectele vor tot continua.

Industria energetică va fi pe locul trei ca impact negativ după turism (hospitality) și transporturi din cauza COVID-19 și argumentez – ca urmare a opririi rapide a unor industrii întregi, a încetării producției cauzate în primul rând de necesitatea distanțării sociale și apoi de scăderea consumului, producția de energie va cunoaște o reducere semnificativă.

În acest sens prevăd o perioadă extrem de dificilă pentru producători, dar și pentru transportatorii și distribuitorii de energie, care vor fi fortați să-și ajusteze atât costurile, cât și planurile de investiții. Cât de profundă va fi această criză depinde de durata în care consumul va fi puternic afectat. Personal consider că dacă această perioadă depășește 2 luni, recuperarea nu va fi posibilă în cursul acestui an. Din calculele mele numai pierderile directe din scăderea consumului se pot cifra la circa 1 miliard de lei, la care se vor adăuga pierderi generate în lanț de scăderea sau oprirea activității unor furnizori de servicii și echipamente.

N: Ar trebui să ne bucure sau nu un preț mic al petrolului? Cum va influența acesta piața internă – care sunt efectele pozitive, dar și cele negative?

Prețul scăzut al petrolului are un dublu efect. Pe de o parte va ajuta la relansarea economiei post criză COVID-19 prin aceea că va susține industrii energo-intensive, transporturile și cele care folosesc materie primă gazul sau produse petroliere, iar pe de altă parte are efectul de a încetini anumite investiții în exploatarea produselor petroliere cu un efect inclusiv pe rezervele din Marea Neagră. Problema este legată de faptul că industria petrolieră a scăzut prețurile din motive neavând a face cu pandemia COVID-19 și acum efectul acesteia poate pune o presiune suplimentară.

N: Se spune că orice criză aduce și oportunități? Care ar fi acum oportunitățile pentru piața internă?

Cred că este un moment în care trebuie să învățăm și să corectăm greșelile inerente pe care le-am făcut în construcția afacerilor noastre. Oportunitățile sunt legate de conceptul „work from home”, care testat la scară globală va aduce o schimbare fundamentală în modul în care vom lucra în viitor. De asemenea, cred că o altă oportunitate stă în regândirea anumitor structuri organizaționale în sensul externalizării de activități. Am asistat la acest proces și post criză din 2008.

N: În ultimii 30 de ani, sectorul energetic a suferit enorm din cauza lipsei investițiilor în unități noi de producție. Efectele s-au văzut anul trecut, când România a devenit importator net de electricitate. În același timp, proiecte mari au suferit amânări considerabile. Cu un an electoral, o guvernare instabilă și o nouă recesiune la orizont, mai vedeti posibile investiții mari, ca reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă? Dacă da, în ce condiții? Dacă nu, atunci ce ne așteaptă?

Să fim preciși: anul acesta nu mai este un an propice pentru investiții de genul celor menționate! Anul 2020, poate și 2021, va fi dedicat reconstrucției economiei, a lanțurilor valorice care se sparg în acest moment. Este momentul ca România în efortul de reconstrucție și revenire să-și regândească structura producției și creșterea flexibilității acesteia, a rețelelor și chiar a consumului. Cred însă că acum toată lumea va înțelege de ce inteligența rețelelor, smart grid, smart metering-ul sunt idei foarte bune de investiții.

N: În mod realist, ce impact credeți că va avea Green Deal asupra sectorului energetic românesc? Cum îl va remodela? Ce oportunitati poate aduce si care ar putea fi sectoarele câștigătoare? Cât de conectată e România la noile tendințe impuse de la Bruxelles?

Discutăm după ce măsurăm efectele pandemiei. Este probabil că anumite planuri care țin de acest pact să fie amânate. În principiu, Green Deal este un plan foarte bun pentru România, problema este capacitatea țării noastre de a deveni un beneficiar al acestui proiect.

N: Ce alternative vedeți pentru zonele miniere din România?

O problemă delicată… Sunt extrem de multe planuri pe hârtie, însă eu consider că impactul asupra zonelor miniere va fi mare și foarte mare. Adaptabilitatea și flexibilitatea oamenilor din zonă este limitată și de aceea este foarte important să beneficiem de întreg planul de suport dedicat României în acest sens într-un mod inteligent. Probabil că turismul local și anumite facilități pentru deschiderea unor unități productive în zonă ar fi răspunsul corect.

N: Ce impact estimați, în actualul context al unui baril ieftin și al unei recesiuni globale aproape certe, asupra investițiilor offshore în exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră? Deja OMV a anunțat că amână până în 2021 o decizie finală de investiție. Cine pierde și cine câștigă din aceasta ecuație?

Buna întrebarea, grea…! Eu estimez întârzieri în luarea deciziei și debutul exploatării. Aceasta nu este o veste bună, deoarece timpul combustibililor fosili cam trece.

Cred totodată că această criză sanitară va încetini inclusiv aplicarea unor ținte de reduceri în ceea ce privește utilizarea combustibililor fosili și gazul va fi considerat o resursă ce poate ajuta la reconstrucția economiei lovită de această criză enormă. În acest sens cred că, deși preocupată de ceea ce se întâmplă în prezent, România nu trebuie să-și slăbească acțiunea în sensul asigurării condițiilor necesare ca după depășirea momentului, investitorii să poată începe exploatarea resurselor din Marea Neagră într-un mod profitabil atât pentru dânșii, cât și pentru statul român.

N: 2020 e și un an electoral, când știm că de regulă e loc de multă indecizie politică și lipsa asumării unor decizii ferme curajoase. Cum se resimte în sectorul energetic, de regulă, un an electoral?

În contextul actual consider că efectele crizei sanitare estompează orice efecte ar putea aduce anul electoral și asta nu este neapărat un lucru bun.

N: Dacă anul trecut a fost pentru Adrem, dar și pentru multi alți jucători din sectorul energetic, unul al rezilienței, cum anticipați că va fi 2020? Cum sunteți afectați de această pandemie?

Prioritatea noastră principală în acest moment este protejarea sănătății angajaților, a familiilor acestora, partenerilor noștri și a comunităților în care ne desfășurăm activitatea. Pentru a ne îndeplini acest obiectiv critic, respectăm toate măsurile privind conduita de prevenire a răspândirii coronavirus, ne informăm și instruim individual angajații în permanență, îi informăm constant referitor la evoluția situației la nivel național, le punem la dispoziție toate echipamentele și materialele de protecție, conform indicațiilor autorităților relevante și limităm interacțiunea directă cu clienții.

Această perioadă de impredictibilitate va afecta puternic atât financiar, cât mai ales emoțional majoritatea oamenilor, companiilor și industriilor, nu doar din România.

Având în permanență în minte ca prioritate zero grija și responsabilitatea față de oameni, am convingerea că doar împreună cu partenerii noștri vom putea depăși cu succes o perioadă dificilă pentru toți jucătorii implicați.

Estimăm că situația actuală va avea un impact economic major asupra întregii economii și a grupului de companii Adrem și datoria principală a managementului este să se asigure de continuitatea afacerii, pentru a putea oferi siguranță și stabilitate angajaților și partenerilor noștri, în timpul și mai ales după finalizarea pandemiei.

Deciziile de management pe care le luăm în aceste zile depind foarte mult de evoluția situației medicale la nivel național și de măsurile pe care autoritățile abilitate le iau. În acest moment, Adrem ia toate măsurile și își dă tot interesul pentru a nu afecta considerabil activitatea și contractele pe care le derulăm pentru partenerii noștri.

N: Dacă e să fim un pic optimiști, un motiv ar fi ca 2020 e un an important din punctul de vedere al reglementărilor europene ce trebuie transpuse în legislația românească pe zona de eficiență energetică (Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor, Directiva privind Eficiența Energetică), zona în care grupul Adrem este activ. Cât de importante sunt aceste două directive pentru România, o țară cu venituri scăzute ale populației, cu probleme mari în ceea ce privește sistemele de încălzire, dar și cu un parc imobiliar ineficient? În plus, ce oportunități de business pot aduce?

Este un moment important pentru compania noastră, care s-a pregătit încă de la apariția primei legislații în domeniul eficienței energetice să furnizeze soluții în această direcție. Acum va trebui să luăm în considerare tot efectele crizei pe care o traversăm, deoarece eu cred că vor fi presiuni de durată asupra prețului la energia electrică.

O scădere bruscă a prețurilor nu este de natură de a susține investițiile în eficiența energetică și am mai trăit asta în anii 2014-2015. Desigur că reglementările europene sunt din ce în ce mai stricte în domeniul gestionării resurselor energetice, dar mă tem de o perioadă de rețineri în direcția impunerii acestora și de lipsa de investiții în eficiență. Va trebui să ne adaptăm cu toții la o economie de model nou, în care pragmatismul va domina domeniul investițiilor. Pentru cât timp? Poate pentru 2 ani… poate mai mult.

N: Dacă ați fi acum la guvernare și ați răspunde de sectorul energetic, care ar fi cele 3 decizii prioritare pe care le-ați lua și de ce? Care sunt oportunitățile pe care nu avem voie să le ratăm și pe ce ar trebui să se concentreze guvernanții în acest an cu prioritate?

1. Analiza și modelarea impactului asupra consumului de energie generat de criza COVID-19 și luarea unor măsuri care să protejeze întreg lanțul valoric al acestei industrii, cum ar fi: socializarea prin tarif a unor costuri fixe ce nu pot fi acoperite, asigurarea unor forme de susținere pentru furnizorii de servicii și echipamente, etc

2. Adoptarea legislației care să permită exploatarea cât mai rapidă a resurselor din Marea Neagră și a reglementărilor care vizează creșterea flexibilității în zona producerii de energie.

3. Reorientarea investițiilor din sectorul energetic spre flexibilizarea producției, dar mai ales a transportului și distribuției energiei prin implementarea sistemelor smart grids.

N: Dacă aveți măcar un motiv de optimism pe termen scurt, care ar fi acela? 

Șansa de a învăța și de a reconstrui prin eliminarea greșelilor. Șansa de a nu ne întoarce de unde am plecat, ci de a ne reveni printr-un mod mai eficient și mai pragmatic de conducere și organizare a afacerilor noastre.

ARTICOLE SIMILARE:

Corneliu Bodea, Adrem: În acest an am vorbit de multe ori despre reziliență. OUG 114/2018 ne-a afectat pe toți

Starea de urgență, instituită la nivel național. Prețurile la utilități pot fi plafonate. Ce alte măsuri vizează sectorul energetic

UPDATE. Măsură fără precedent cauzată de coronavirus: personalul esențial de la centrala Cernavodă intră în izolare preventivă

Economist ONU: COVID-19 ar putea costa economia globală 1 trilion de dolari în 2020. Europa e în fața recesiunii