Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis joi, 24 octombrie, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Prin această lege, șeful ANRE ar fi scăpat de răspundere pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, având consecință perturbarea semnificativă a piețelor de energie. Asta deși are un salariu lunar de 18.000 euro, potrivit informațiilor NewsEnergy.

  • Însă nu doar despre asta este vorba, ci despre o mulțime de alte prevederi care reduc transparența în privința activității acestei instituții, îi conferă președintelui ANRE puteri discreționare și o scapă inclusiv de controlul Curții de Conturi.

Iată care sunt motivele pentru care președintele Klaus Iohannis a respins legea de la promulgare:

  1. Fuga de Curtea de Conturi și ANAP

– Primul punct al articolului unic din legea transmisă la promulgare intervine asupra art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 33/2007, completând textul normativ în vigoare cu o teză nouă, potrivit căreia: „În exercitarea atribuțiilor sale stabilite de prezentul act normativ, activitatea ANRE nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate”.

Exercitarea atribuțiilor unei instituții nu implică doar activități de specialitate, ci și activități-suport, mare parte dintre acestea fiind circumscrise exercitării atribuțiilor unor instituții specializate – de exemplu: Curtea de Conturi, Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

O asemenea reglementare nu se justifică în mod obiectiv și rațional, și nu oferă garanțiile minimale în legătură cu o bună funcționare a ANRE, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea dispoziției menționate.

  1. Limitarea accesului la informații relevante în legătură cu tarifele reglementate

– La pct. 2 și pct. 8 ale articolului unic din legea transmisă la promulgare, modificarea art. 1 alin. (7) și, respectiv, abrogarea lit. ab) a art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 33/2007 sunt susceptibile de a încălca standardele unei gestionări transparente și responsabile a domeniului energiei. Astfel, cu privire la documentul prevăzut la art. 1 alin. (7), în prezent O.U.G. nr. 33/2007 dispune că „ANRE întocmește un raport anual privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor și îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an”.

În forma sa modificată, dispoziția face trimitere la un „raport anual de activitate pentru anul anterior”, care „va cuprinde în mod obligatoriu o secțiune cu privire la rezultatele monitorizării funcționării piețelor de energie electrică și gaze naturale, precum și o secțiune referitoare la evoluția prețurilor și tarifelor reglementate de ANRE”, eliminându-se astfel accesul la informații utile nu doar publicului larg ci, mai ales, unor instituții care includ valorile acestor indicatori în prognozele naționale.

În mod similar, abrogarea lit. ab) a art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 33/2007 echivalează cu limitarea accesului la informații relevante în legătură cu tarifele reglementate aferente serviciilor specifice sectorului energiei electrice. În opinia noastră, o abordare de acest gen poate fi în dezacord cu bunele practici în materie de transparență și responsabilitate.

  1. Fuga de responsabilitate pentru neglijență încalcă inclusiv legislația europeană

La pct. 5 al articolului unic din legea transmisă la promulgare – ce intervine asupra art. 4 alin. (14) lit. c) pct. 3 și pct. 4 din O.U.G. nr. 33/2007 – se abrogă două dintre cazurile de revocare din calitatea de membru al Comitetului de reglementare al ANRE, respectiv: „3. exercitarea funcției cu gravă neglijență care are ca urmare perturbarea semnificativă a sectoarelor și/sau piețelor de energie electrică, termică sau ale gazelor naturale” și „4. încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credință a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență”.

În opinia noastră, abrogarea acestor două cazuri de încetare a mandatului de membru al Comitetului de reglementare al ANRE nu se justifică obiectiv și rațional, echivalând cu o diminuare a răspunderii persoanelor vizate cu privire la modul în care își exercită atribuțiile, cu atât mai mult cu cât atât neglijența cu efecte negative în piață, cât și încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credință a prevederilor O.U.G. nr. 33/2007 au fost considerate, din perspectiva dreptului european, „abateri în conformitate cu dreptul intern”.

Astfel, art. 35 alin. (5) lit. (b) din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, precum și art. 39 alin. (5) lit. (b) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 impun ca legea națională să prevadă situații de eliberare din funcție în cursul mandatului, inclusiv în caz de comitere a unei abateri în conformitate cu dreptul intern.

Ținând cont de acest aspect și având în vedere și potențialul impact pe care unele decizii eronate adoptate în domeniul aflat în gestiunea ANRE l-ar putea avea atât asupra pieței respective dar, mai ales asupra populației, considerăm că abrogarea pct. 3 și pct. 4 ale art. 4 alin. (14) lit. c) din O.U.G. nr. 33/2007 nu numai că nu se justifică, ci dimpotrivă, că s-ar impune o soluție legislativă care să conducă la consolidarea regimului sancționator, iar nu la relaxarea lui.

Apreciem că o asemenea perspectivă ar avea consecințe directe și în ceea ce privește asigurarea realizării obiectului de activitate al ANRE în condiții de eficiență, așa cum prevede chiar art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 33/2007.

  1. Arbitrariu în cheltuirea banilor publici și puteri discreționare

Aceasta cu atât mai mult cu cât prin legea transmisă la promulgare se instituie și atribuția președintelui ANRE (membru al Comitetului de reglementare) de a aproba – prin ordin – cheltuielile de capital ale ANRE, indiferent de valoarea lor.

În acest sens, potrivit articolului unic pct. 2 din legea supusă reexaminării, noul alin. (9) al art. 2 din O.U.G. nr. 33/2007 prevede:

  • „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile de capital ale ANRE sunt aprobate prin ordin al președintelui ANRE indiferent de valoarea lor.”

Coroborat cu relaxarea regimului sancționator, apreciem că derogarea de la aplicarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice în ceea ce privește cheltuielile de capital nu are o justificare obiectivă, iar prin faptul că prin înlăturarea aplicabilității cadrului legislativ general nu se instituie nicio altă regulă/normă alternativă care să guverneze în materie, soluția legislativă prevăzută la alin. (9) al art. 2 din O.U.G. nr. 33/2007 este susceptibilă să conducă la arbitrariu în cheltuirea banilor publici.

Cu alte cuvinte, perspectiva înlăturării de la aplicare a dispozițiilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002 în ceea ce privește aprobarea cheltuielilor de capital ale ANRE – fără niciun fel de rigoare sau standard de ordin legalpoate conduce la o înțelegere denaturată a noțiunii de independență a acestei autorități de reglementare, dar și la o viziune eronată asupra cheltuirii și controlului banului public.

Chirita Dumitru

Dumitru Chiriță, președintele ANRE

O asemenea justificare nu poate fi cu atât mai mult primită cu cât, potrivit legislației europene (Directiva 2009/72/CE și Directiva 2009/73/CE) autonomia, ca instrument ce asigură protejarea independenței autorității de reglementare este gândită ca aparținând autorității însăși și nu poate fi compatibilă cu acordarea unei puteri discreționare președintelui acesteia.

Din această perspectivă, considerăm că actualul cadru normativ este compatibil cu noțiunea de alocare bugetară anuală separată și de autonomie în execuția bugetului alocat, așa cum impun normele europene antereferite, riscul de imixtiune al unor terțe instituții sau autorități fiind nefondat.

Surmontarea unor pretinse potențiale blocaje nu se poate realiza în niciun caz prin instituirea unor norme ce permit subiectivismul și arbitrariul în cheltuirea resurselor publice, chiar dacă acestea au natura juridică a unor venituri proprii și nu aceea a unor alocări bugetare.

  • Citiți motivarea completă a președintelui AICI.

Unii dintre cei mai „de lux” bugetari, cei din conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ar putea scăpa de răspundere pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, având consecință perturbarea semnificativă a piețelor de energie. Legea care instituie acest lucru a fost deja aprobată de majoritatea PSD în Parlament, fiind trimisă la promulgare. Eliminarea răspunderii vine în contextul în care salariul președintelui ANRE, poziție ocupată în prezent fostul deputat PSD Dumitru Chiriță ar fi de circa 18.000 euro lunar, fiind astfel printre cele mai mari din România, conform unor surse din domeniu.

Citiți și articolul precedent pe această temă: Bugetar de lux cu circa 18.000 euro pe lună, șeful ANRE scapă de grija răspunderii pentru gravă neglijență în serviciu

(Surs foto: Presindency.ro)

ARTICOLE SIMILARE:

EXCLUSIV: Conducerea ANRE se plimbă la Abu Dhabi pe banii consumatorilor de energie

Numire scandaloasă. Un specialist în furaje de la partidul PRO România, ales vicepreședinte ANRE

ANALIZĂ. Catastrofă pe piața gazelor: factura importurilor rusești, mai mare cu peste 70%; americanii, alungați din M. Neagră; BRUA, întârziată