După taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie impusă la finele anului trecut prin OUG 114, plătită tot de consumatori, Guvernul vrea să îi împovăreze și mai mult pe români, prin subvenții de peste 340 de milioane de euro anual pentru producători de energie din surse regenerabile, nucleare sau hidro. Asta deși costul tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile a scăzut substanțial în ultimii ani și după ce în ultimii doi ani Guvernul a scos sute de milioane de euro din conturile Nuclearelectrica și Hidroelectrica, bani care ar fi trebuit să fie utilizați pentru investiții.

Noile subvenții ar urma să fie plătite de către toţi consumatorii de electricitate în factura finală, unde vor fi evidențiate separat, potrivit unui document lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei, consultat de Agerpres.

  • Astfel, în fiecare an, consumatorii vor plăti 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile şi 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adăuga subvenţii şi pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, potrivit propunerii ministerului.

Consumatorii de energie plătesc şi acum subvenţii pentru energia regenerabilă, prin certificatele verzi, însă doar pentru proiectele care au fost puse în funcţiune până la finalul anului 2016. În plus, sistemul de subvenții aprobat de Parlament a fost cel mai mare din UE, deși industria românească nu a beneficiat de pe urma acestora, România devenind importator pentru echipamente de mii de MW.

Preț garantat producătorilor prin Contracte pentru Diferenţă

Noile subvenții s-ar acorda prin mecanismul denumit Contract pentru Diferenţă (CfD), prin care consumatorii vor plăti producătorilor de energie o sumă de bani, în cazul în care preţul energiei scade sub nivelul la care compania îşi poate recupera investiţia.

Pentru fiecare tehnologie, va fi stabilit un preţ de referinţă, iar, dacă preţul pieţei este mai mic, producătorul va primi diferenţa de la consumatori, prin aceste subvenţii, iar, dacă este mai mare, va vira diferenţa într-un cont deţinut de o Contraparte.

Prin acest mecanism de piaţă, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale”, au explicat autorii propunerii, conform sursei citate.

Ce proiecte ce ar urma să beneficieze de acest mecanism

În funcţie de necesitatea atingerii ţintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor în proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030), se mai arată în proiect.

Totodată, un CfD poate fi acordat pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare cu o capacitate de 670 MW net) pentru a stimula realizarea acestui proiect, în conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 – 2030. Reactorul 3 ar urma să intre în funcţiune în anul 2030, iar reactorul 4, în anul 2032.

De asemenea, s-a presupus o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741 MW în 2018 la 7.490 MW în 2030. Compania de stat Hidroelectrica a obținut profituri uriașe în ultimii ani, în 2018 fiind realizat un câștig net de 1,55 miliarde lei. Profiturile au fost direcționate însă aproape integral la bugetul de stat, unde s-au dus și o parte din rezervele pentru investiții, prin dividende speciale.

Documentul pus în dezbatere de Ministerul Energiei poate fi consultat AICI.

  • Vă reamintim că, la începutul mandatului, ministrul Energiei, Anton Anton, susținea că toate prioritățile sale sunt legate de investiții. „Hai să ne apucăm de treabă! Orice bănuț pe care îl am îl voi băga în investiții”, afirma, ministrul, în ianuarie 2018. În loc de asta, inclusiv de cea mai mare parte din cele 400 de milioane de euro încasate de la Enel în 2017 și care ar fi trebuit să fie investiți în proiecte strategice s-a ales praful. În plus, Guvernul a decis să amâne până în 2021 rezolvarea problemei consumatorilor vulnerabili.

ARTICOLE SIMILARE:

Statul vrea să acorde noi subvenții majore pentru regenerabile, deși tehnologiile s-au ieftinit substanțial

EXCLUSIV: Ce s-a ales de cele 401 milioane de euro plătite de Enel statului român, în 2017

Nuclearelectrica avertizează că rămâne fără bani pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Anton s-a răzgândit în privința taxei de 2% pentru companiile pe cărbune: „Nu mai poți să le împovărezi și cu altceva”

ANALIZĂ. Marea ipocrizie a lui Dragnea. Pe cine ajută întoarcerea prețurilor la gaze și energie sub controlul statului

Nuclearelectrica are nevoie de 8,8 miliarde lei pentru investiții, iar statul o „golește” de cash

Ce spune acum conducerea Nuclearelectrica despre dividendele speciale și ce spunea în 2017

Furnizorii de utilități solicită reforma sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie