Pandemia Covid-19 și criza prețurilor ridicate la energie au acutizat sărăcia energetică în România. Jumătate dintre gospodării sunt afectate de sărăcie energetică, adică se află în incapacitatea de a-și asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie. Astfel, pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depășind 10% din coșul zilnic de consum, conform datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), prezentate în cadrul dezbaterii „Evoluția sărăciei energetice în România, în contextul crizei”, ce a avut loc joi, 9 noiembrie. Totodată, două din zece gospodării (19,8%) și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situație ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural, potrivit unui comunicat de presă al ORSE.
Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică și de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării. Situația s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021 – la 36,5%, iar în 2022 – la 37,3%.
De asemenea, sărăcia energetică extremă sau „ascunsă” (măsurată prin indicatorul M/2) afecta 16% dintre gospodării în 2019, ca în 2020 să ajungă la 19%, în 2021 – la 19,2%, iar în 2022 – la 19,8%. În zece ani, respectiv față de 2013, când procentul era de 12,2%, acest fenomen aproape s-a dublat ca amploare.
„Indicatorul 10% scoate în evidență gospodăriile care alocă mai mult de 10% din cheltuieli plății facturilor de energie, ceea ce îi împinge în situație de sărăcie energetică. Acesta este un indicator folosit mai des și care ne permite să facem comparații între țări. Indicatorul M/2 spune povestea gospodăriilor în sărăcie energetică <<ascunsă>> sau extremă, adică a celor care consumă atât cât își permit: puțin. Acestea nu au costuri exagerate cu energia pentru că nu își permit să consume atât cât au nevoie pentru a se încălzi. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural”, declară Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonator ORSE.
Sărăcia energetică afectează tot mai mult și clasa de mijloc
De asemenea, un al treilea indicator ce măsoară sărăcia energetică este LIHC („Low Income, High Cost”). Indicatorul LIHC indică gospodăriile care după ce își plătesc factura de energie, cad sub pragul de sărăcie. Cu alte cuvinte, arată acele gospodării care sunt constrânse să facă o alegere între costurile cu energia și alte costuri lunare necesare traiului. Indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în această situație în 2022, dublu față de nivelul din 2021 și 2020 de 10,5% și mult peste nivelul din 2019, când era de 7,8%. Evoluția pe zece ani arată că în 2013 procentul era de 12,3%, conform datelor agregate de ORSE.
Cel de-al patrulea indicator privind sărăcia energetică analizat de ORSE este 2M – acesta indică acele gospodării care au un consum mai mare decât consumul obișnuit (mediana națională în raport cu comportamentul de consum). Indică de obicei locuințele care au pierderi mari de căldură și pentru care efortul de încălzire a spațiului este foarte mare. Nevoia de confort presupune un cost mare pentru aceste locuințe. Indicatorul 2M arată că 21,7% dintre gospodării se aflau în această situație în 2022, față de 19,5% în 2021, 20,5% în 2020, 18,9% în 2019 și 11,9% în 2013. Indicatorul este comparabil în mediul rural și urban, ceea ce indică o problemă egală de eficiență energetică în locuințele de la țară și de la oraș.
Pe praguri de venit, populația din primele decile (cei mai săraci cetățeni) este cea mai afectată de sărăcie energetică, în această categorie regăsindu-se și marea majoritate a celor care se încălzesc cu lemn sau alți combustibili solizi.
Însă datele din ultimii ani arată o creștere alarmantă a fenomenului sărăciei energetice în rândul decilelor medii de venit, adică al cetățenilor din clasa de mijloc (până la decilele 5 și 6). Conform indicatorului LIHC, jumătate din populația aflată în această categorie de mijloc este afectată de facturile mari la energie.
Analiza ORSE privind evoluția sărăciei energetice prin prisma celor 4 indicatori a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de Institutul Național de Statistică.
„La creșterea prețului energiei, oamenii reacționează în funcție de veniturile disponibile și caută soluții. Dar ce soluții? Mulți migrează spre soluția de a închide cu totul robinetul caloriferului sau migrează spre cărbune. Nu știm cum ar fi evoluat sărăcia energetică fără mecanismul de compensare-plafonare a prețurilor la energie, dar e clar că acesta nu a reușit să oprească fenomenul. Problema mare este că tot mai mulți români care înainte nu aveau dificultăți cu nivelul facturilor ajung în starea de sărăcie energetică și avem tot spectrul socio-economic afectat. Populația în ansamblul ei este preocupată de acest fenomen și trebuie luat în serios. Măsurile financiare – cum sunt mecanismul de compensare-plafonare și ajutoarele pentru încălzire – sunt importante, dar nu ajung să producă efectul scontat. Ceea ce înseamnă că nu sunt adresate cum trebuie cauzele. În ciuda faptului că încercăm să înăbușim fenomenul de sus, cauzele sărăciei energetice persistă și produc efecte”, explică Anca Sinea, coordonator ORSE.
Soluții pentru a rezolva cauzele sărăciei energetice
Așadar, fenomenul sărăciei energetice nu poate fi estompat fără a se interveni cu măsuri asupra cauzelor structurale. Mai întâi, dată fiind plaja largă de populație afectată de sărăcia energetică și cu probleme foarte diverse, politicile de intervenție trebuie țintite foarte bine în direcția categoriilor afectate. Este nevoie de politici mult mai țintite pe mediul rural și în ce privește renovarea și creșterea eficienței locuințelor și a dotărilor din locuințe, dar și cu privire la programele care vizează diversificarea surselor de energie și, cu precădere, cele de creștere a capacităților regenerabile.
În al doilea rând, în contextul cauzelor multiple ale sărăciei energetice și dat fiind impactul complex al acestui fenomen asupra societății, măsurile financiare, ca de exemplu ajutoarele de încălzire sau plafonare-compensare, și-au dovedit limitările și trebuie suplimentate cu politici integrate și coerente care să vizeze cauzele structurale ale fenomenului de sărăcie energetică. Problema trebuie abordată țintit și integrat. Experții ORSE subliniază nevoia de constituire a unui grup de lucru tripartit la nivelul autorităților publice centrale, care să abordeze fenomenul integrat și cu datele în față. Acest grup ar trebui să includă toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății), reprezentanți ai administrațiilor locale; companiile în domeniu, reprezentanți ai consumatorilor; și ai societății civile care cunosc realitatea din teren.
Acest grup ar trebui să funcționeze în mod sistematic și ar ajuta la elaborarea de politici publice relevante, care să țină cont de sursele problemelor, natura lor și impactul măsurilor propuse. De asemenea, o instituție cu rol clar de lider ar îmbunătăți cooperarea între toate tipurile de actori (public, privat, ONG-uri).
În al treilea rând, este nevoie de dialog cu comunitățile locale, pentru ca soluțiile să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecărei localități în parte. Instrumente de natura ghișeelor unice și-au dovedit potențialul, însă acestea presupun disponibilitate din partea autorităților publice locale și centrale de a coopera în vederea identificării de soluții (ce propunem cetățenilor să facă), a colectării de date (unde identificăm cele mai mari probleme) etc., dar și multă deschidere din partea factorilor de decizie publică de a implica cetățenii în procesul de identificare a soluțiilor.
Dezbaterea online „Evoluția sărăciei energetice în România, în contextul crizei”, organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a avut ca parteneri media publicațiile: e-nergia, InvesTenergy, Focus Energetic, energynomics, NewsEnergy.
***
Despre Observatorul Român al Sărăciei Energetice
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. ORSE reunește experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.
