Parlamentul European a aprobat marți, 27 februarie, noi norme privind infracțiunile de mediu și sancțiunile aferente. Ea actualizează lista infracțiunilor penale, care include acum comerțul ilegal cu lemn, epuizarea resurselor de apă, încălcări grave ale legislației UE privind substanțele chimice și poluarea cauzată de nave. De asemenea, în premieră, orice persoană aflată într-o funcție de conducere la o companie responsabilă pentru poluare poate fi acum trasă la răspundere împreună cu compania.
Noua directivă, convenită cu Consiliul pe 16 noiembrie 2023, a fost adoptată cu 499 voturi pentru, 100 împotrivă și 23 abțineri. Deputații s-au asigurat că noile norme acoperă așa-numitele „infracțiuni calificate”, cum ar fi incendiile forestiere la scară largă sau poluarea generalizată a aerului, apei și solului, care duc la distrugerea unui ecosistem și, astfel, sunt comparabile cu ecocidul, arată Parlamentul European, într-un comunicat de presă.
Pedepse inclusiv cu închisoarea și amenzi
Infracțiunile de mediu comise de persoane și reprezentanți ai companiilor vor fi pasibile de pedeapsa cu închisoarea, în funcție de durata și gravitatea daunelor și de reversibilitatea lor. Infracțiunile calificate pot fi pedepsite cu opt ani de închisoare, cele care duc la moartea unei persoane – cu zece ani de închisoare, iar celelalte infracțiuni – cu până la cinci ani de închisoare.
Toți cei care încalcă legea vor fi obligați să refacă mediul afectat și să ofere compensații. Ei sunt pasibili inclusiv de amenzi. Amenzile care vizează companiile vor atinge 3% sau 5% din cifra lor de afaceri la nivel mondial sau, alternativ, 24 sau 40 de milioane EUR, în funcție de natura infracțiunii pe care au comis-o. Statele membre vor putea decide dacă să urmărească penal încălcările care nu au avut loc pe teritoriul lor.
Statele membre vor organiza formări și vor colecta date
Eurodeputații au insistat ca avertizorii care raportează infracțiuni împotriva mediului să beneficieze de sprijin și asistență în contextul procedurilor penale. Deputații s-au asigurat și că statele membre vor oferi formări de specialitate pentru polițiști, judecători și procurori, vor pregăti strategii naționale și vor desfășura campanii de sensibilizare pentru a combate infracțiunile împotriva mediului. Datele colectate de guvernele țărilor Uniunii despre infracțiunile împotriva mediului vor contribui la combaterea lor și vor ajuta Comisia să actualizeze periodic lista de infracțiuni și sancțiuni în domeniul mediului.
După votul în plen, raportorul Parlamentului European Antonius Manders (PPE, Olanda) a declarat:
„Era și timpul să combatem infracțiunile transfrontaliere comise la nivelul Uniunii Europene prin sancțiuni armonizate și disuasive, pentru a preveni noi infracțiuni împotriva mediului. Acest acord garantează că poluatorii vor plăti. Mai mult, este un mare pas înainte, căci orice persoană aflată într-o funcție de conducere la o companie responsabilă pentru poluare poate fi acum trasă la răspundere împreună cu compania. Introducând obligația de diligență, lumea nu se mai poate ascunde în spatele unor permise sau lacune legislative.”
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.
Profesor de drept: „Este o revoluție”
Michael Faure, profesor de drept comparat și internațional al mediului la Universitatea Maastricht, a explicat pentru Euronews.com că modificările aduse legislației reprezintă o „revoluție”.
„Operatorii trebuie să fie conștienți de faptul că simpla respectare a unui permis nu îi mai eliberează de răspundere penală. Și asta nu este mai puțin decât o revoluție”, spune el.
În conformitate cu directiva anterioară a UE privind infracțiunile de mediu și în majoritatea legilor statelor membre, infracțiunile împotriva mediului pot fi pedepsite numai atunci când există ilegalitate, dar atâta timp cât o întreprindere respectă condițiile unei autorizații, acțiunile lor nu vor fi considerate ilegale.
„Ca urmare, ar putea exista cazuri de poluare grosolană a mediului, chiar și cu daune concrete aduse sănătății umane. Dar atâta timp cât un operator a respectat condițiile unui permis, nu a existat nicio ilegalitate”, spune Faure, conform Euronews.com.
Criminalitatea împotriva mediului este a patra cea mai mare activitate infracțională din lume și este una dintre principalele surse de venit pentru crima organizată, alături de droguri, arme și trafic de persoane. Un raport publicat de INTERPOL și UNEP (The United Nations Environment Programme) în 2016 evalua această activitate până la 258 miliarde USD, valoare ce crește cu cinci până la șapte la sută în fiecare an.
De pildă, transportul ilegal de deșeuri este o problemă semnificativă, estimată la aproximativ 25% dintre toate transporturile de deșeuri, se arată în raportul Crime and punishment, publicat în 2020 de European Environmental Bureau, consultat de NewsEnergy.ro.
De asemenea, comerțul și utilizarea ilegală a pesticidelor au fost detectate în toată Europa, cu multe rețele criminale implicate în această activitate. Printre pesticidele tranzacționate sunt produse de protecție a plantelor, biocide, precum și produse medicinale și veterinare. Comerțul cu produse pesticide contrafăcute conduce la profituri ilicite vaste și pierderi uriașe de venituri fiscale pentru UE și statele sale membre.
Comisia Europeană a introdus în decembrie 2021 o propunere de consolidare a protecției mediului în UE prin intermediul dreptului penal pentru a combate înmulțirea infracțiunilor penale împotriva mediului.
Mai multe informații, inclusiv textul adoptat, sunt disponibile pe site-ul Parlamentului European, AICI.
NOTĂ: Articol actualizat cu informații din raportul Crime and punishment.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
