În luna octombrie a anului trecut, ministrul Mediului anunța ca Brașov va fi primul mare oraș al României care va avea transport public 100% electric. Care sunt planurile municipalității pentru a transforma sectorul transporturilor într-unul sustenabil, dar și, în context mai larg, de a face spațiile publice mai atractive pentru oameni?
Într-un interviu pentru Energy Cities, asociația europeană pentru orașele aflate în tranziție energetică, Leea Mihailă, specialist în comunicare al Agenției pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului (ABMEE) Brașov, a declarat că orașul s-a angajat să își reducă emisiile de dioxid de carbon, crescând calitatea vieții comunității locale prin politicile publice.
Astfel, municipalitatea are proiecte de a transforma noi zone în arii pietonale, astfel încât cea mai mare parte a centrului orașului să devină una dedicată relaxării și plimbării.
Infrastructura pentru bicicliști va fi, de asemenea, dezvoltată. Orașul are deja implementată o schemă de închiriere pentru biciclete și scutere electrice.
„Brașov are un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, fiind unul dintre primele orașe din România care are o astfel de strategie. În prezent, acesta este actualizat și extins. Plănuim să explorăm noi soluții de mobilitate și tehnologii, cu o abordare pe termen lung”, a declarat Leea Mihailă, pentru energy-cities.eu.
Măsurile prevăzute în acest plan vor fi completate cu alte politici de transport curat și eficient prin Planul de Acțiune pentru Energie Sustenabilă și Climă (SECAP) pe care primăria îl dezvoltă în cadrul inițiativei Convenția Primarilor (Covenant of Mayors).
„SECAP va fi un document cheie, cu ținte ambițioase pentru 2030! Ne-ar plăcea să stabilim o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% pentru 2030, folosind o abordare integrată și intersectorială. Plănuim acțiuni în clădirile publice, iluminat, încălzire, transport, managementul deșeurilor, economia circulară, procese participative etc.”, a adăugat aceasta.
În ceea ce privește implicarea cetățenilor în mobilitatea sustenabilă, există Coaliția pentru Mobilitate a Brașovului, pentru a aduce toți actorii locali împreună și a acționa într-un mod coordonat, a mai spus aceasta.
„Lucrăm împreună de un an pentru a face din Brașov un oraș unde soluțiile de mobilitate sunt concepute și dezvoltate în jurul cetățenilor, împreună cu cetățenii. (…) Vom avea sesiuni publice de lucru pe teme ca accesibilitate, cultura mobilității și mobilitate integrată, aducând împreună cetățeni și specialiști în arhitectură, urbanism, design, tehnologie, sociologie, mobilitate și administrație publică”, a mai punctat reprezentanta ABMEE, conform sursei citate.
De asemenea, Brașov este un oraș pilot în proiectul TOMORROW. Ca parte din acest proiect, Brașov a creat o echipă care să lucreze la foaia de parcurs pentru tranziția energetică și neutralitatea climatică a orașului.
„Mobilitatea urbană este unul dintre cele mai importante subiecte pentru Echipa de Tranziție, care lucrează să: (1) definească SECAP pentru 2030, (2) testeze instrumente și să pună în practică metode inovative de a implica societatea civilă în toate etapele și (3) dezvolte foaia de parcurs pentru neutralitatea climatică în 2050”, a subliniat reprezentanta ABMEE.
Citește articolul complet AICI.
Brașov, printre cele mai poluate orașe europene cu NO2
Orașul de la poalele Tâmpei este unul dintre cele mai poluate orașe din România, ba chiar din Europa la anumite capitole. Un studiu publicat anul trecut de compania europeană de cercetare CE Delft a arătat că România ocupă trei poziții din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de mașinile vechi. București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu substanța clasificată drept cancerigen de mare risc.
Studiul a vizat 432 de orașe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizației Observatorul Român de Sănătate, București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu NO2 (sursa: Mediafax).
Primăria Brașov a semnat mai multe contracte de finanțare nerambursabilă pentru achiziționarea a 133 de autobuze electrice și troleibuze (51 de troleibuze și 82 de autobuze electrice), unele fiind deja în circulație.
- În Brașov, sectorul public de transport, și în special transportul electric, a fost într-un declin puternic începând cu 2004, rețeaua de troleibuze fiind la un pas de desființare în 2017, se arată într-o analiză publicată anul trecut în Litera 9, care cuprinde și un grafic privind evoluția transportului public brașovean, realizat de un expert în transporturi și mobilitate urbană.
De asemenea, potrivit Raportului Mondial al Calităţii Aerului întocmit de AirVisual, cea mai mare platformă din lume care stochează informaţii despre poluare şi totodată oferă date în timp real despre acest fenomen, Brașovul, un oraș de munte, se află pe locul trei din punct de vedere al poluării, după București și Iași, arăta o analiză publicată anul trecut de Libertatea, care a identificat printre cauzele acestui fenomen și desființarea multor zone de spații verzi în favoarea construcțiilor.
ARTICOLE SIMILARE:
Terra Carta: Prințul Charles îndeamnă companiile să pună planeta pe primul loc
Schimbare majoră din 2021: Toate clădirile noi trebuie să aibă consum energetic aproape zero
Infringement: România nu și-a îndeplinit obligațiile privind performanța energetică a clădirilor
Strategia primarilor din C40 pentru o recuperare verde și echitabilă: orașe „de 15 minute”
Ziua mondială a orașelor. Șeful ONU: Orașele sunt „câmp de luptă” pentru criza climatică