Guvernul urmează să aprobe lista finală a investițiilor din PNRR, după revizuirea programului prin care România nu va mai putea accesa aproape 7 mld. euro din totalul de 28,5 mld. euro (13,6 mld. granturi și 14,9 mld. împrumuturi). Analiza NewsEnergy arată tăieri mari la eficiență energetică, de peste 856 mil. euro, deși acestea sunt cele mai importante investiții care pot reduce facturile la energie și sărăcia energetică ridicată din România. Sunt bani care ar fi trebuit să meargă spre renovarea locuințelor, dar și a clădirilor publice, ceea ce ar fi redus atât consumul de energie cu 40-60%, cu impact direct în facturi, cât și emisiile de CO2.
Ministerul Dezvoltării (MDLPA) pierde 566,6 mil. euro, din care 300 milioane de euro reprezintă bugetul pentru renovarea clădirilor publice (școli, spitale, clădiri administrative etc.), tăiat integral.
Lipsa interesului pentru renovarea clădirilor publice în România contrastează puternic cu rolul de lider prin puterea exemplului pe care ar trebui să îl aibă sectorul public – viziune europeană transpusă în EPBD și Directiva privind eficiența energetică a clădirilor (EED), revizuită în 2023.
„Clădirile deținute sau ocupate de organisme publice ar trebui să ofere un exemplu, arătând că sunt luați în considerare factori de protecție a mediului și de conservare a energiei”, se arată în EPBD.
„Noile norme instituie o obligație specifică pentru sectorul public de a realiza o reducere anuală a consumului de energie de 1,9%, care poate exclude transportul public și forțele armate. În plus, statelor membre li se impune să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor deținute de organele administrației publice”, se menționează în EED.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) taie circa 290 mil. euro – mai mult de jumătate – din bugetul de 560 mil. euro pentru voucherele de eficiență energetică în gospodăriile individuale.
Majoritatea caselor unifamiliale se regăsesc în mediul rural, cel mai afectat de sărăcie energetică extremă, potrivit datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Eficiența energetică redusă a clădirilor, alături de veniturile mici, reprezintă una dintre cauzele majore ale sărăciei energetice, care afectează un segment semnificativ al populației.
Datele analizate de experții ORSE arată că sărăcia energetică în România rămâne o problemă majoră, în ciuda unei ușoare scăderi a numărului gospodăriilor care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie (de la 37,3% în 2021 la 34% în 2023). Totodată, se observă că presiunea facturilor la energie începe să afecteze tot mai mult și gospodăriile din clasa de mijloc și chiar din categoriile cu venituri mai ridicate. Regiunea Nord-Est a României înregistrează cea mai ridicată incidență a sărăciei energetice extreme, manifestată prin subconsum de energie – cel mai probabil cauzat de un nivel ridicat de subdezvoltare și de venituri sub media națională. Detalii, AICI.
Renovarea locuințelor ar fi adus beneficii reale și imediate pentru cei cu venituri reduse, contribuind la reducerea sărăciei energetice și la tratarea acestui fenomen de la rădăcină. În plus, statul a cheltuit din bugetul public miliarde de euro pentru a compensa facturile consumatorilor, după criza prețurilor la energie generată de invazia Rusiei în Ucraina.
„Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea clădirilor poate scoate oamenii din sărăcie energetică și, de asemenea, o poate preveni”, potrivit Comisiei Europene.
Ratarea fondurilor pentru eficiență energetică are loc în condițiile în care directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) prevede decarbonizarea completă a sectorului clădirilor până în anul 2050, ceea ce presupune investiții uriașe în renovarea clădirilor vechi, cu performanțe energetice scăzute.
Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (UE/2024/1275, EPBD) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 29 mai 2026. „Implementarea EPBD revizuite, publicată în mai 2024, va consolida independența și securitatea energetică, va duce la facturi mai mici și condiții de locuire mai sănătoase și va reduce nevoile de investiții în rețea. Ea va ajuta UE să atingă obiectivul de eficiență energetică de reducere a consumului de energie cu 11,7% până în 2030 și va stimula extinderea surselor regenerabile în clădiri. De asemenea, va spori competitivitatea industriei construcțiilor și a companiilor de tehnologii curate din UE și va contribui la creșterea sustenabilității și accesibilității locuințelor”, arată Comisia Europeană.
Directiva se concentrează pe creșterea ritmului de renovare în UE, în special pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe din fiecare țară.
Incapacitatea României de a cheltui banii europeni
Joi, 14 august, în ședința de guvern, a fost adoptat oficial memorandumul care confirmă rezultatele pre-acordului cu Comisia Europeană, de la sfârșitul lunii iulie, privind renegocierea PNRR. Noua alocare pentru România este în valoare de 21,62 miliarde euro: 13,56 miliarde euro reprezintă granturi nerambursabile, plus 8,06 miliarde euro pentru componenta de împrumuturi. Renegocierea a menținut integral componenta de grant, dar a redus linia de împrumut cu 6,88 mld. euro.
În luna septembrie, Comisia Europeană va aproba această versiune renegociată, iar pe 20 octombrie, în ședința ECOFIN (consiliu format din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre – n.r.), Consiliul va oferi aprobarea finală, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (foto).
Tot astăzi, guvernul a analizat în primă lectură proiectul de ordonanță de urgență care prevede prioritizarea proiectelor avansate din PNRR, care pot fi realizate respectând ținta august 2026.
„Proiectul de OUG prevede clar că: proiectele pentru care nici nu avem ordin de începere a lucrărilor – este firesc să renunțăm la ele; proiectele aflate într-un stadiu incipient, cu progres fizic de până la 30% – se suspendă din cauza riscului ridicat de nefinalizare în termen; proiectele cu lucrări avansate, cu progres fizic de peste 30% – ele devin prioritare și le vom finaliza”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Topul ministerelor perdante: dezastru la Mediu
Potrivit analizei realizate de NewsEnergy, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) conduce detașat în topul perdanților: bugetul tăiat se ridică la 2,25 miliarde de euro, inclusiv pentru proiecte critice precum managementul integrat al deșeurilor și adaptarea la schimbările climatice.
Iată lista proiectelor de la care se reduc investițiile și sumele tăiate:
- Management integrat al deșeurilor – 544,6 mil. € din 950,4 mil. € (rămân 405,7 mil. €)
- Extinderea sistemelor de apă și canalizare (aglomerări > 2000 locuitori) – 355,1 mil. € din 600 mil. €
- Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații – 307,3 mil. € din 340,3 mil. €
- Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă – 235 mil. € din 245 mil. €
- Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile – 204,8 mil. € din 255 mil. €
- Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente – 168 mil. € din 168 mil. €
- Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – 153,3 mil. € din 460,8 mil. €
- Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate – 105,2 mil € din 200 mil €
- Actualizarea planurilor de management aprobate și identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 – 120 mil. € din 125 mil €
- Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN) – 40 mil. € din 40 mil. €
- Dezvoltarea capacităților instituționaledemonitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării – 15 mil. € din 28 mil. €
- Digitalizare în domeniul mediului – 4 mil. € din 52 mil. €
2,1 mld. euro tăiate de la Transporturi
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) va avea bugetul redus cu 2,1 miliarde de euro. Cel mai mult (1,36 mld. euro) se taie de la modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Alte 600 milioane euro au fost tăiate de la investiția Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca. De asemenea, 135 milioane euro s-au tăiat de la Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.
Ministerul Dezvoltării, ineficient la cheltuirea banilor pentru eficiență energetică
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) va pierde 835 milioane de euro din fonduri PNRR.
Bugetul de 300 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice este tăiat integral.
256,6 milioane de euro sunt tăiate de la investiția prevăzută inițial la 2,17 miliarde de euro pentru instituirea unui fond pentru Valul Renovării, care să finanțeze lucrări de îmbunătățirea eficienței energetice a fondului construit. Pentru Valul Renovării rămân 1,9 mld. euro.
139,65 milioane euro – tăiate de la construcția de locuințe pentru tineri / locuințe pentru specialiști în sănătate și educație
93 milioane euro – tăiate de la implementarea a 2.404 km de piste pentru biciclete
10 milioane euro – tăiate de la consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor din domeniul construcțiilor prin dezvoltarea de cursuri de pregătire în renovare energetică
21 milioane euro – tăiate de la mobilitate urbană durabilă
14,8 milioane euro – tăiate de la elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism
De la proiectele gestionate de MIPE se taie în total 711,8 milioane euro. Din acest buget, 289,96 milioane de euro sunt tăiați de la schema de acordare de vouchere pentru îmbunătățirea eficienței energetice în cadrul gospodăriilor individuale. Pentru voucherele de eficiență mai rămân 269,69 milioane de euro. Acești bani sunt completați de 610,7 milioane de euro pentru schema de acordare a voucherelor pentru accelerarea instalării de capacități de energie regenerabilă în cadrul gospodăriilor individuale.
Mai puțini bani pentru școli verzi în mediul rural
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va avea tăiate investiții în valoare cumulată de 718,2 milioane de euro.
- Cea mai mare tăiere, de 162,89 milioane euro, se face la capitolul Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi. Majoritatea proiectelor erau pentru școli verzi în mediul rural, care se confruntă cu un decalaj uriaș de dezvoltare față de mediul urban. Interesul primarilor pentru acest apel fusese uriaș, iar despre acest subiect NewsEnergy a scris aici:
Școli la țară ca afară: Investiții fără precedent pentru școli verzi în mediul rural // FOTO
Din bugetul inițial de 425 milioane euro, pentru acest proiect mai rămân așadar disponibile 262 milioane euro.
În ceea ce privește microbuzele verzi, presa a semnalat recent că acestea au fost cumpărate la preț mult supraevaluat. Uniunea Europeană estimase, în Ghidul Solicitantului PNRR, o investiție totală de 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze electrice, cu un preț mediu de 78.000 de euro pe unitate. În realitate, România a cumpărat doar 1.300 de vehicule, plătind în medie aproximativ 200.000 de euro pentru fiecare, mai mult decât dublu față de estimările inițiale, conform unei anchete reporterIS.ro. O singură firmă din Prahova a câștigat peste jumătate din licitații.
În urma articolelor de presă, Dragoș Pîslaru a anunțat că va trimite Corpul de Control al ministrului să verifice achizițiile. Dacă se constată nereguli, vor urma corecții financiare și, după caz, sesizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. El a subliniat că fondurile europene sunt bun public și trebuie cheltuite corect, transparent și în interesul oamenilor.
Ministerul Energiei pierde 392 milioane euro
Nici Ministerul Energiei nu a reușit să avanseze cu proiecte importante, astfel încât va pierde fonduri de peste 392 milioane de euro destinate tranziției verzi.
Cel mai mult, 213,62 milioane de euro, vor fi tăiate de la investiția de 300 milioane de euro pentru dezvoltarea producției combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci.
Totodată, se taie 150 milioane de euro din bugetul de 280 milioane euro destinat creării unui lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice.
Alte 28,5 milioane de euro se taie de la investiția pentru dezvoltarea unor capacități de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei. Bugetul rămas pentru hidrogen verde este de 86,5 milioane euro.
Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) pierde integral banii – 36 milioane de euro – pentru mentorat, consolidarea excelenței și susținerea participării României la parteneriatele și misiunile din cadrul programului Orizont Europa. Aceasta în condițiile în care România este codașă la inovare în Uniunea Europeană, ocupând ultimul loc în clasamentul EIS 2025.
Orizont Europa este principalul instrument financiar al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, având ca obiectiv abordarea provocărilor globale precum schimbările climatice, tranziția verde, digitalizarea și securitatea energetică.
- Lista completă a proiectelor PNRR poate fi consultată AICI.
România, „risc fiscal sistemic și de o gravitate excepțională”
România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB. Prin ordonanța de urgență pentru modificarea PNRR, Guvernul a explicat în nota de fundamentare că urmărește:
– atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
– diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;
– adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate, astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;
– evitarea unor consecințe macroeconomice severe și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,
– instituirea un control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară.
- Documentul poate fi consultat AICI.
Social-democrații au anunțat că proiectul de OUG nu se bazează pe un consens între partidele aflate la guvernare și, prin urmare, nu a primit avizul miniștrilor PSD. De cealaltă parte, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a declarat astăzi, după ședința Executivului, că dialogul în cadrul Guvernului se poartă de aproape două săptămâni pe conținut, astfel că acesta se cunoaște foarte bine în Coaliție, potrivit Agerpres.
România a reușit până acum să absoarbă doar aproximativ 37,5% din suma totală care i-a fost alocată inițial prin PNRR (28,5 miliarde de euro), deși am intrat în ultimul an de implementare a acestui program menit să conducă la dezvoltarea țării.
(NOTA REDACȚIEI: Articol actualizat vineri, 15 august, cu informații din legislația europeană privind eficiența energetică și cu date ORSE despre sărăcia energetică, pentru o mai bună contextualizare și înțelegere a subiectului).
CITEȘTE ȘI:
Energy efficiency: the jack of all trades of EU electrification
Forum România Eficientă // 9 mld euro pentru eficiența energetică a clădirilor din România
