Oficialii de la Bruxelles au transmis autorităților de la București, în luna iulie, o scrisoare în care își exprimă îngrijorarea cu privire la eșecul de a elimina restricțiile în comerțul liber cu gaze între statele membre, așa cum prevăd reglementările UE privind piața internă de gaze. Astfel, Comisia Europeană (CE) a cerut României să elimine barierele la exportul gazelor naturale, impuse anul trecut de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, condusă de Iulian Iancu (PSD).
Această scrisoare motivată reprezintă al doilea pas în procesul de infringement, iar guvernul României are două luni la dispoziție de a răspunde argumentelor înaintate de CE. În caz contrar, Comisia ar putea decide să aducă problema spre soluționare în fața Curții de Justiție a UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene lansat astăzi.
Potrivit CE, în urma unei alte scrisori motivate, din iulie 2014, România a modificat legile.
„Totuși, după noile reguli, Comisia a descoperit că obligația de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piața românească este menținută și, în consecință, violează legea europeană”, a precizat CE.
- Puteți citi comunicatul integral al Comisiei Europene AICI.
Pașii spre liberalizarea pieței, anulați
Restricțiile la export la care face referire Comisia Europeană au fost adoptate de Parlament în iunie 2018, prin modificări la Legea 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale aduse de Comisia de Industrii din Camera Deputaților și votate apoi de plenul Camerei.
Prin aceste modificări, producătorii de gaze naturale de pe piața internă au fost obligați ca, începând cu 1 ianuarie 2019, să vândă cel puțin 50% din cantități pe piața locală. Inițial, procentul a fost de cel puțin 70%, cu posibilitatea ca Guvernul să îl poată crește până la 100%, și Comisia de Industrii a încercat să îl impună prin legea de adoptare a OUG 64/2016 privind liberalizarea pieței gazelor, adoptată de Guvernul Cioloș.
- Cum dezbaterile pe legea de aprobare a OUG 64 au atras numeroase critici, inclusiv de la Bruxelles, acaparând atenția, procentul de 50% a fost impus fără prea multe dezbateri, prin modificările la Legea 123.
Avertismentele de la Bruxelles, confirmate. Marele câștigător: Gazprom
Comisia Europeană a atras atenția și în luna decembrie 2018 că această prevedere ar putea fi discriminatoare faţă de producătorii locali şi ar putea limita comercializarea gazului produs în România şi astfel să fie în detrimentul producţiei naţionale de gaz natural.
„Intervenţiile inoportune şi distorsionate pe piaţa gazelor naturale pot periclita investiţiile şi întârzia dezvoltarea producţiei offshore a gazelor din Marea Neagră şi totodată limita dezvoltarea infrastructurii relevante pentru siguranţa aprovizionării şi solidarităţii din UE, cum ar fi faza II-a Proiectului de Interes Comun BRUA”, a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În 2019, avertismentele venite de la Bruxelles s-au confirmat: proiectul de investiții în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare zăcământ offshore descoperit în platforma continentală a Mării Negre de consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, a fost „înghețat” (detalii AICI). De asemenea, Transgaz a anunțat că faza a II-a de dezvoltare a gazoductului BRUA a devenit incertă (detalii AICI).
- Inițiatorul acestor modificări, deputatul Iulian Iancu, argumenta interdicția exporturilor astfel: „Cine câștigă dacă scot din țară 50% din gazele României, unde mă duc să mă adresez? La Gazprom”.
În urma tuturor reglementărilor aprobate în ultimii doi ani de Comisia de Industrii și de Guvern, prin OUG 114/2018, care au afectat semnificativ sectorul producției de gaze, importurile de gaze de la Gazprom au explodat în acest an (despre acest subiect NewsEnergy a scris pe larg AICI).
ARTICOLE SIMILARE:
SPECIAL. OUG 114, „minge la fileu” pentru ruși. Facturile pentru gazele din import au explodat
Reacția OMV Petrom la OUG 114: Neptun Deep intră în blocaj, investițiile sunt tăiate
Comisia Europeană: OUG 114/2018 încalcă legislația UE și nu protejează consumatorii casnici