Deja scumpă, tranziția energetică spre surse cu emisii reduse de carbon ar putea împinge și mai sus prețurile mineralelor esențiale în procesul de decarbonare a economiilor. Extinderea parcurilor eoliene și fotovoltaice, înmulțirea numărului de vehicule electrice pe străzi cresc presiunea pe resursele de minerale, deținute în prezent doar de câteva state, potrivit unui raport al Agenției Internaționale pentru energie (AIE).
Sursele de aprovizionare cu minerale esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor de energie curată, precum vehiculele electrice și turbinele eoliene, trebuie să crească semnificativ în următoarele decenii, pentru a atinge țintele climatice globale. Altfel, tranziția ar putea fi mai înceată și mai costisitoare, arată Agenția Internațională pentru Energie (AIE), care a publicat recent raportul „The Role of Critical Minerals in Clean Energy Transitions”.
Acesta este cel mai cuprinzător studiu global privind importanța centrală a mineralelor în adoptarea energiei curate, analizând provocările în aprovizionare – precum concentrarea mineritului și a procesării pentru anumite minerale într-un număr mic de state.
Raportul analizează cererea viitoare potențială pentru minerale precum cupru, litiu, nichel, cobalt și elemente rare în diferite scenarii tehnologice și de climă.
„Tipurile de resurse minerale utilizate variază în funcție de tehnologie. Cele de litiu, nichel, cobalt, mangan și grafit sunt cruciale pentru performanța bateriilor, longevitatea și densitatea energetică a acestora. Rețelele de electricitate necesită o cantitate uriașă de cupru și aluminiu”, arată AIE.
- De pildă, producerea unui automobil electric obișnuit utilizează de șase ori mai multe minerale decât un automobil convențional, iar o centrală eoliană onshore necesită de 9 ori mai multe minerale decât o centrală similară pe gaze naturale, în timp ce una offshore – de 13 ori, arată AIE.
„Perspectiva unei creșteri rapide a cererii pentru minerale critice ridică serioase întrebări despre disponibilitatea și siguranța aprovizionării”, notează AIE.
Presiune pe costurile de producție a tehnologiilor verzi
Materiile prime sunt un element semnificativ în structura de cost a multor tehnologii cerute în tranziția energetică. În cazul bateriilor litiu-ion, tehnologia și economiile de scară au împins în jos costurile generale cu 90% în ultimul deceniu. Totuși, acest lucru înseamnă că și costul materiilor prime are o pondere mai mare, reprezentând circa 50-70% din costurile bateriilor, cu circa 40-50% mai mult decât acum cinci ani. Un preț mai mare al mineralelor ar putea avea așadar un efect semnificativ, semnalizează AIE: o dublare a prețurilor pentru litiu sau nichel ar conduce la o creștere cu 6% a costurilor bateriilor. Dacă prețul litiului și nichelului s-ar dubla în același timp, acest lucru ar anula toate reducerile de cost pe unitate anticipate asociate cu o dublare a capacității de producție a bateriilor.
În cazul rețelelor de electricitate, cuprul și aluminiu reprezintă în prezent circa 20% din costurile totale. Prețuri mai mari ca urmare a unei aprovizionări strânse ar avea un impact major asupra nivelului investiției în rețea.
Concentrare geografică ridicată a producției
Totodată, AIE notează că producția multor minerale necesare pentru tranziția energetică este mai concentrată decât cea a petrolului și gazelor naturale. Pentru litiu, cobalt și elemente rare, trei state controlează peste trei sferturi din producția globală. În unele cazuri, o singură țară este responsabilă pentru aproape jumătate din producția globală.
- R.D. Congo și China au fost responsabile pentru circa 70% și 60% din producția globală de cobalt, respectiv de elemente rare, în 2019. Nivelul de concentrare este și mai mare în operațiunile de procesare, China având o prezență puternică și o cotă mare din rafinare: circa 35% pentru nichel, 50-70% pentru litiu și cobalt, aproape 90% pentru elemente rare. Companiile chinezești au făcut, de asemenea, investiții substanțiale în Australia, Chile, Congo și Indonezia.
Aceste riscuri în privința siguranței, accesibilității și sustenabilității în aprovizionarea cu minerale sunt gestionabile, dar reale. Felul în care decidenții politici și companiile răspund determină dacă mineralele critice sunt un element vital în sprijinul tranziției energetice sau un „ambuteiaj” în acest proces, atrage atenția AIE.
Puteți consulta sumarul executiv al raportului „The Role of Critical Minerals in Clean Energy Transitions” AICI.
Comisarul Kadri Simson: Nu putem trece de la dependența de combustibili fosili la alta
De altfel, într-un discurs ținut pe tema securității energetice într-o întrunire a NATO, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a atras atenția că „reziliența înseamnă și să căutăm accesul sigur, transparent și diversificat la materiile prime de care avem nevoie ca sistemul nostru energetic să funcționeze”.
„Dacă vrem să luăm viitorul energiei în mâinile noastre, nu putem să ne mutăm pur și simplu de la dependența de combustibili fosili la altă formă de dependență”, a spus comisarul european pentru energie, Kadri Simson.
Ea a subliniat că, în acest context, importanța reciclării crește, iar pandemia, care a dus la întreruperea aprovizionării din Asia cu unele componente cruciale pentru industria eoliană offshore, a arătat importanța lanțurilor scurte de aprovizionare.
Pentru a atinge obiectivele de climă, sunt necesare investiții istorice. În UE, e nevoie de investiții de 350 miliarde euro pe an în acest deceniu, conform estimărilor, a mai spus Kadri Simson.
- Citiți discursul integral al comisarului AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Corneliu Bodea, CRE: Tranziția energetică se va face cu mult efort în România // INTERVIU