Cu prețuri la energie care au explodat, sute de mii de familii din România așteaptă cu înfrigurare și cu sufletul la gură, de frica facturilor, iarna care bate la ușă. Printre cei mai vulnerabili și expuși sunt pensionarii, cei mai mulți aflați oricum la limita sărăciei și cu bani care abia le ajung pentru traiul zilnic. Cu venituri care se duc în mare parte pe medicamente, aceștia vor fi puși în această iarnă într-o situație extrem de dificilă: să mănânce sau să își plătească facturile la utilități. Adică să stea flămânzi într-o casă călduță sau sătui într-o casă rece. La problemele uriașe ale acestora, autoritățile au venit mereu cu soluții încropite de ultim moment, deși Comisia Europeană cere statelor membre să trateze foarte serios situația consumatorilor vulnerabili și în special a celor aflați în sărăcie energetică.
În România trăiesc 4,65 milioane de pensionari, pensia curentă lunară, ca medie la nivel național, fiind de 1.605 lei. Aproape 2,7 milioane de pensionari primesc lunar cel mult 1.500 de lei pe lună, conform celor mai recente date, pentru luna septembrie, ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) consultate de NewsEnergy.ro.
Doamna Anișoara Vânache din București este unul dintre milioanele de pensionari din România aflați într-o situație financiară foarte dificilă.
„Mă credeți că umblu cu lumina stinsă prin casă, să nu mai consum? Când văd că se învârte aparatul ăla, zic, gata! Mi-e frică să-i dau drumul”, a povestit ieri, pentru știrile Observator Antena 1, doamna Anișoara. După o viață de muncă, are o pensie de 1.200 de lei, cu care abia se descurcă de la o lună la alta. „Îmi cumpăr jumătate din medicamente, mă duc la piață, caut toată piața să îmi cumpăr ceva de mâncare, că nu avem bani”, mai spune ea. Pentru acest ajutor social, ea trebuie să completeze un formular de 14 pagini, pe care să îl depună la primărie în următoarele două săptămâni (vedeți materialul pe larg AICI).
Dreptul la energie pentru o viață decentă
Până în prezent, statul s-a limitat la a oferi niște ajutoare sociale pentru încălzire, deși sumele sunt modice, nu ajung de cele mai multe ori la cei care au cu adevărat nevoie de ajutor, și nu tratează cauzele adânci ale sărăciei energetice în România. Nici noua Lege a consumatorilor vulnerabili nu face acest lucru.
„Piața de energie e aparte decât alte piețe. Când vorbim de energie, vorbim de accesul cetățeanului la informație, educație, accesul pe piața muncii, la alimentație, igienă etc. Sunt foarte multe nevoi care ne descriu pe noi ca cetățeni și care depind de această piață”, a declarat Anca Sinea-Lonca, vicepreședinte al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.
Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Vine iarna. Cu ce bani ne încălzim?”, organizate recent de către Expert Forum, think-tank din Bucureşti înfiinţat de experţi cunoscuţi în politici publice şi reforma administraţiei.
La rândul său, George Jiglău, președinte al CSD, a afirmat că e nevoie de schimbare a opticii pentru a rezolva problema sărăciei energetice în România.
„Cu toții, ca să fim cetățeni funcționali, trebuie să ne asigurăm nevoile energetice funcționale. Piața nu trebuie să fie un scop în sine – ci să fie un instrument ca aceste nevoi ale cetățenilor, garantate de stat, să fie îndeplinite. Piața e foarte importantă, dar e un instrument. E necesară o schimbare de focus”, a explicat acesta.
Diferențe între sărăcie energetică și consumatori vulnerabili
Totodată, el a adăugat că trebuie să fie făcută distincția între consumatori vulnerabili și cei aflați în sărăcie energetică.
„Poți fi vulnerabil din cauza energiei fără să fii sărac energetic. Acum cu creșterea prețului la energie, pot alege să plătesc factura dublă, dar venitul meu nu a crescut. Nu sunt sărac, dar sunt vulnerabil, pentru că trebuie să reduc din alte chestiuni ce țin de calitatea vieții mele. Unii vor ajunge să subconsume. Așadar, cele două situații trebuie separate urgent obligatoriu”, a completat George Jiglău.
Potrivit acestuia, un indicator ce trebuie reglementat îl reprezintă nevoile minimale de energie. Deși definite de Legea privind consumatorul vulnerabil de energie (Legea 226/16 septembrie 2021), aceste nevoi nu au fost stabilite.
Sursa foto: Pixabay
„Nevoi energetice minimale – consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor. Limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică”, se arată în textul legii.
- Sărăcia energetică este adesea corelată cu imposibilitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază.
Legea 226/2021 definește consumatorul vulnerabil astfel: „persoană singură/familie, client final aparținând unei categorii de clienți casnici, care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară, și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”.
Energie plătită inutil, consumată în locuințe vechi și ineficiente energetic
Dincolo de a stabili niște praguri de venit pentru cei îndreptățiți să primească ajutoare financiare pentru plata facturii, legea nu face pași înainte spre un cadru de reglementare mai larg, spre tratarea cauzelor celor aflați în sărăcie energetică sau vulnerabili. Unul dintre elementele principale care determină sărăcia energetică este eficiența energetică precară a locuinței.
„Pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru întreținerea acestora. Acest lucru nu a fost resimțit de populație având în vedere că energie era subvenționată de stat. Totuși odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, în special a blocurilor de tip panel, și consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate și dependență față de beneficiile sociale insuficiente și puțin adaptate transformărilor economice”, se arată într-o analiză publicată de InfoClima (detalii, AICI).
Sursa foto: Pixabay
Din cauza parcului de clădiri vechi și ineficient, consumul de energie este mai mare decât ar trebui și, implicit, facturile. De pildă, datele Comisiei Europene arată că media consumului de energie pentru toate tipurile de clădiri pe m2 este semnificativ mai mare în România decât media UE – vorbim despre 300 kWh/m2 în România față de media UE de 180 kWh (sursă date, AICI).
Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect privat de eficiență energetică, realizat cu sprijinul financiar al companiei OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului, a declarat, în emisiunea Energy Trends, că, mai ales în contextul exploziei prețurilor la energie, „eficiența energetică și-ar fi văzut acum foarte mult valoarea în sectorul clădirilor, unde consumatorul casnic este așa de lovit, dar și consumatorul industrial, din zona de servicii” (vedeți emisiunea pe larg AICI).
„Prețurile la energie electrică vor rămâne mari în România cel puțin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie”, a afirmat, la rândul său, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, tot în cadrul dezbaterii organizate de către Expert Forum, pe 23 septembrie. „La gaze, însă, așteptările și speranțele mele sunt că prețul la gaze va scădea”, a completat acesta.
Niculae Havrileț, fost președinte al ANRE, în prezent consilier al ministrului Energiei, a spus că „săptămâna viitoare (aceasta – n.r.) vor fi întâlniri importante pentru România”.
„S-a primit o scrisoare de la Bruxelles că vor fi puse în funcțiune programe de izolare termică a locuințelor în masă. Primele măsuri acestea sunt: să ne izolăm locuințele și să utilizăm aparatura cu eficiența energetică cea mai bună”, a declarat Niculae Havrileț.
El a mai afirmat că important este că nu se dorește plafonarea prețurilor la nivelul producției, pentru că ar omori interesul investitorilor în noi capacități de producție de energie și gaze naturale, ci se va merge spre măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili.
România are o șansă istorică de a rezolva problema consumatorilor vulnerabili și a celor aflați în sărăcie energetică, în special, prin demararea unui val de renovare a clădirilor cu fondurile pe care le va avea la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat pe 27 septembrie de către Comisia Europeană. Din valoarea totală a PNRR, de 29,1 milliarde de euro, fondurile dedicate eficienței energetice a clădirilor și reabilitării seismice sunt de 2,7 miliarde de euro (detalii, AICI).
CITEȘTE ȘI:
Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea I
Analiză InfoClima: Cât de mare este sărăcia energetică în România. Particularități urban – rural
