Ambasada Sustenabilității în România // Pachetul Fit for 55 – Oportunități pentru mediul de afaceri

Întreprinderile au un rol cheie de jucat pentru succesul pachetului Fit for 55 – ca angajatori, furnizori de soluții și creatori de creștere economică, a declarat Romain Pardo, Program Manager în cadrul Cambridge Institute for Sustainability Leadership (CISL) și coordonator CLG Europe. El a fost invitatul special al dezbaterii „Fit for 55: Oportunitate pentru climă și mediul de afaceri”, organizate recent de către Ambasada Sustenabilității în România.

Raportarea indicatorilor de sustenabilitate a devenit deja un criteriu pentru obținerea de finanțare, existând deja din ce în ce mai puține fonduri de investiții care împrumută bani companiilor dacă nu au acești indicatori. Așadar, companiile trebuie să se pregătească pentru schimbări majore ale modelelor de business și „să așeze cărămizile pentru 2030” de pe acum, spune Romain Pardo.

• Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic va fi perturbatoare: unele sectoare vor scădea în dimensiune sau vor dispărea, în timp ce altele trebuie să se adapteze și să își schimbe modelele de afaceri existente.

Tranziția va necesita ca unele sectoare să își perfecționeze și să-și recalifice forța de muncă. Sectoarele preconizate să creeze un număr mare de locuri de muncă includ renovarea clădirilor pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, energia regenerabilă și vehiculele electrice, inclusiv infrastructura asociată.

„E nevoie de acțiuni de cooperare între toți actorii, de parteneriate între companii și autorități, care trebuie să asculte și recomandările ONG-urilor, pentru că au un cuvânt de spus, dar și vocea tinerilor. Avem nevoie de soluții acum”, a mai subliniat acesta.

El a mai explicat că fondurile europene nu vor fi suficiente pentru a acoperi necesarul de finanțare, ci mai curând scopul acestora este să stimuleze investițiile private. În plus, dacă vorbim de impactul acestor transformări pe piața forței de muncă, Romain Pardo a declarat, referindu-se la Fondul de Tranziție Justă de care beneficiază și România, că există riscurile „să nu existe suficientă aliniere între sectorul public și cel privat pentru ce trebuie făcut. Ce trebuie evitat este de a acorda subvenții pentru domenii care nu fac sens economic pentru tranziția justă. Nu face sens să subvenționăm sectoare care vor avea dificultăți să supraviețuiască tranziției, dacă nu se adaptează”, a punctat acesta.

În opinia sa, una dintre căile de a ajuta tranziția pe piața muncii este să fie identificate zonele unde există deficit de abilități – de pildă în sectorul de renovare a clădirilor, în economia circulară, să existe un dialog cu companiile, organizațiile profesionale, iar apoi decidenții politici să stabilească scheme potrivite pentru recalificare.

„Companiile din regenerabile vor fi câștigători clari, de asemenea, companiile care performează în a umple golurile de aptitudini. În industria grea, vor câștiga inovatorii – cei care vor folosi materiale cu emisii neutre de carbon. Asta e pe termen lung”, a mai explicat Romain Pardo.

Iată, mai jos, care sunt cele mai importante aspecte care vor influența mediul de business, prin pachetul Fit for 55, prezentate de Romain Pardo, coordonator CLG Europe, în cadrul dezbaterii organizate de către Ambasada Sustenabilității în România:

Beneficiile unei redresări axate pe climă și mediu

Raportul CLG privind „Maximizarea beneficiilor” arată că un plan de redresare ecologică este invariabil mai favorabil decât alte opțiuni – cu efecte precum creșterea PIB-ului și a ocupării forței de muncă, dar și contribuția la reducerea suplimentară a emisiilor de CO2.

• Costul generării de energie electrică din centralele electrice cu combustibil fosil din marile economii ale UE este dublu față de cel asociat cu sursele regenerabile, conform noii analize a Ember.
• Aprovizionarea cu energie regenerabilă a întreprinderilor este în plină expansiune în întreaga Europă, întrucât companiile au semnat peste 15 GW de contracte de achiziție a energiei regenerabile (PPA), ceea ce face din 2021 un an record.
• Raportul de recuperare post-Covid al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) arată că investițiile în tehnologiile de tranziție energetică creează de aproape trei ori mai multe locuri de muncă decât cele pe care le fac investițiile în combustibilii fosili.
• BloombergNEF a raportat că mașinile electrice vor fi mai ieftine de produs decât cele pe combustibili fosili până în 2027, iar producătorii de mașini au făcut o mulțime de anunțuri cu privire la planurile lor de vehicule electrice.
• Pachetul Fit for 55 poate oferi avantaje economice semnificative pentru întreprinderi prin sprijinirea investițiilor în active și tehnologii de producție mai eficiente și mai puțin generatoare de emisii și îmbunătățirea competitivității viitoare pe măsură ce piețele pentru produsele și tehnologiile cu emisii reduse de carbon cresc.

Pentru sectoarele energiei și transporturilor, există deja cea mai mare parte a tehnologiilor necesare pentru a sprijini decarbonizarea completă, dar principala provocare este majorarea ratei de adoptare a acestora.

Pentru industria grea, tehnologiile necesare se află în cea mai mare parte în stadiile incipiente ale dezvoltării sau nu sunt încă disponibile comercial, subliniind necesitatea cercetării de bază, a sprijinului pentru facilitarea intrării pe piață și a măsurilor pentru susținerea cererii care să stimuleze producția de materiale cu conținut scăzut de carbon.

Elementele cheie pentru a face tranziția un succes includ: direcționarea investițiilor prin finanțare ecologică, inovare și implementare tehnologică, dezvoltarea de noi infrastructuri, renovarea clădirilor și circularitate sporită. Prețul carbonului singur nu va fi suficient și trebuie completat de măsuri de reglementare.

Iată principalele modificări pe care le vor suferi 4 sectoare economice majore:

ENERGIE

Pachetul reprezintă o oportunitate de a elimina treptat combustibilii fosili și de a crește consumul de energie regenerabilă și cu emisii reduse de carbon.

Directiva pentru energii regenerabile (Renewable Energy Directive / RED) identifică necesitatea ca statele membre să înlăture barierele și să stabilească cadre care să faciliteze adoptarea acordurilor de cumpărare a energiei regenerabile (PPA).

În plus, trebuie făcut mai mult pentru a sprijini și îmbunătăți infrastructura rețelei pentru a se pregăti pentru o desfășurare sporită a surselor regenerabile de energie și pentru a dezvolta tehnologii de stocare.

• Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor ar putea contribui, de asemenea, la stimularea renovării energetice a clădirilor și la stabilirea unui cadru pentru a debloca un potențial mare de economisire a energiei, precum și a altor beneficii, inclusiv protecția gospodăriilor împotriva costurilor energetice mai mari.

INDUSTRIE

Capacitatea companiilor industriale de a se adapta la noua paradigmă a competitivității durabile va determina atât supraviețuirea lor, cât și capacitatea lor de a prospera pe piețele globale în schimbare, care, de asemenea, se mișcă rapid în această direcție.

• Acest lucru va necesita o schimbare a surselor de energie utilizate în industrie, trecând de la surse de energie cu conținut ridicat de carbon, la surse neutre din punct de vedere climatic, cum ar fi electricitatea. Noile tehnologii de proces și materiile prime mai curate vor trebui, de asemenea, să fie dezvoltate și aduse pe piață, iar ciclurile de inovare să fie accelerate prin extinderea cercetării și inovării.

Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) și eliminarea treptată a cotelor gratuite ar putea stimula o eficiență energetică îmbunătățită și ar putea conduce la investiții în dezvoltarea și adoptarea de soluții cu emisii reduse de carbon în aceste sectoare.

MEDIUL CONSTRUIT

„Mediul construit este clar unul dintre marii câștigători ai pachetului Fit for 55”, spune Romain Pardo. Totuși, „extinderea ETS (schema de tranzacționare a emisiilor de carbon – n.r.) la transport și clădiri ar putea avea impact negativ asupra consumatorilor, inclusiv casnici”, însemnând prețuri mai mari la energie, a adăugat acesta.

• Reabilitarea clădirilor pentru a le îmbunătăți eficiența energetică, combinată cu instalarea pe scară largă a sistemelor eficiente de încălzire și răcire care utilizează electricitate regenerabilă, va contribui la economisirea energiei, la îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății, la reducerea riscului sărăciei energetice și la crearea de locuri de muncă locale, calificate.

Plasarea „Valului de renovare” în centrul redresării economice cu obiective sporite de eficiență energetică și un nivel adecvat de finanțare publică și investiții oferă oportunitatea de a profita de aceste beneficii.

• Barierele includ lipsa unei forțe de muncă calificate adecvate. UE și alte organizații ar trebui să ofere asistență tehnică pentru a permite statelor membre, regiunilor, orașelor și autorităților locale să proiecteze, să finanțeze și să angajeze personal pentru programe de renovare mai mari și mai eficiente. Cu toate acestea, dezvoltarea competențelor și educația profesională sunt responsabilitatea statelor membre.

UE ar trebui să elaboreze un set de standarde obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, care se aliniază obiectivelor net-zero, și să asiste statele membre în punerea lor în aplicare. Acest lucru trebuie să meargă mână în mână cu propunerile de armonizare a certificatelor de performanță energetică pentru a face mai ușoară măsurarea progresului în eficiența energetică a stocului de clădiri din UE.

• Normele privind achizițiile din sectorul public ar trebui să fie în continuare înăsprite pentru a crea cerere pentru materiale cu conținut redus de carbon și circulare, clădiri eficiente din punct de vedere energetic și tehnologii de construcție neutre din punct de vedere climatic.

UE ar trebui să coordoneze dezvoltarea metodologiei armonizate pentru calcularea emisiilor de CO2 încorporate în materialele de construcții, pentru a sprijini sistemele de etichetare care furnizează informații ușor comparabile cu privire la carbonul lor încorporat în toate statele membre.

TRANSPORT

Pachetul reprezintă o mare oportunitate de a extinde dezvoltarea și piețele pentru vehicule electrice.

Reducerile emisiilor realizate prin adoptarea sporită a vehiculelor electrice la nivel național depind de mixul tehnologic din sectorul energiei electrice și de dezvoltarea infrastructurii.

Statele membre trebuie să se asigure că decarbonizarea sectorului transporturilor nu se va concentra doar pe absorbția vehiculelor electrice, ci și pe dezvoltarea serviciilor de transport public, inclusiv în zonele care nu sunt deservite în prezent, și accesul îmbunătățit la transportul activ.

• Extinderea ETS la transportul rutier ar putea fi o povară a costurilor crescută pentru gospodăriile cu venituri mici.

„Pentru a asigura o tranziție justă, impactul financiar asupra gospodăriilor cu venituri mici trebuie gestionat și atenuat cu atenție. Rămân întrebări cu privire la capacitatea Fondului Social pentru Climă de a atenua această povară”, se mai arată în prezentarea Fit for 55: Implications for business across sectors”, susținută de Romain Pardo, Program Manager în cadrul Cambridge Institute for Sustainability Leadership (CISL) și coordonator CLG Europe, în cadrul dezbaterii organizate recent de către Ambasada Sustenabilității în România.

ARTICOLE SIMILARE:

ENERGY TRENDS // Ondrej Safar, CEZ România: Cum resetează prosumatorii și mobilitatea electrică sectorul energetic

ENERGY TRENDS – Oportunități uriașe de investiții în sectorul clădirilor „verzi” și eficiente energetic

Transelectrica: Ce capacități noi de producție a energiei mai pot fi instalate în țară. Situația pe zone

Raport BNR: România trebuie să aibă o politică industrială cu accent pe agenda schimbărilor climatice

Green Ecosystem Overview: Radiografia afacerilor verzi și a startup-urilor ecoinovatoare din România și Bulgaria

Acord final asupra Fondului pentru o tranziție justă. România, al treilea mare beneficiar