Dacă vrei să fii înaintea jocului și să vezi puse în practică tehnologii ale viitorului precum energia eoliană offshore, Power-to-X, hidrogen verde, e-metanol, pompe de căldură cu apă de mare, ori clădiri sustenabile, Danemarca e locul în care trebuie să mergi. Această țară de dimensiuni modeste este unul dintre liderii europeni în materie de inovație în sectorul energetic. La invitația Comisiei Europene, am fost în Danemarca, alături de alți jurnaliști specializați în domeniu din UE, pentru a afla în detaliu povestea tranziției energetice a acestei țări spre un viitor bazat doar pe surse regenerabile de energie. Veți citi în articol detalii despre: importanța crucială a eficienței energetice în clădiri, rolul energiei „albastre” în tranziția verde, transformarea Portului Esbjerg dintr-un centru pescăresc într-un hub eolian global – ce poate fi un model de transformare inovatoare și pentru Portul Constanța, despre sistemele centralizate de încălzire ale viitorului, precum și despre cel mai mare brainstorming verde din Danemarca – o poveste despre parteneriatul public-privat pentru atingerea obiectivelor climatice ale țării, în care sectorul privat este actorul principal.
Transformarea verde a Danemarcei a început după criza globală a petrolului din anii 70, care a surprins Danemarca într-o dependență critică de importurile de energie. Raționalizarea carburanților și frigul din case de atunci le-au arătat că securitatea energetică reprezintă, de fapt, securitate națională. Așa au început o transformare din temelii a sistemului lor energetic. Astăzi, Danemarca este unul dintre statele europene care conduc tranziția energetică a continentului, stabilindu-și totodată unul dintre cele mai ambițioase obiective climatice ale lumii: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea emisiilor nete zero cel târziu în 2050. Miza țării este de a renunța complet la combustibilii fosili, o țintă ce nu pare imposibilă pentru această țară.
Sediul companiei Energinet, Danemarca – sursa foto: NewsEnergy.ro
„În 73 am avut marea criză petrolieră globală și acela a fost un factor de schimbare pentru Danemarca. Acela a fost de fapt începutul schimbării. Nu aveam destulă energie, cea pe care o cumpăram era scumpă, iar noi eram o țară săracă la acea vreme. Așa că aveam duminici în care nu aveam voie să ne conducem mașinile, din cauza deficitului de energie, era foarte frig și aveam nevoie de căldură pentru a nu muri de frig în case, aveam nevoie de producție de energie pentru a menține în mișcare societatea. Am trecut prin asta, dar au ieșit la iveală 3 lucruri. Am aflat atunci, iar alte țări mai târziu, că securitatea energetică este același lucru cu securitatea națională. Nu poți divide aceste două lucruri. În primul rând, am început programe de cercetare pentru că trebuia să găsim alte moduri de a obține energie. Apoi au fost acordate subvenții pentru locuințele individuale, pentru a-și izola casele, ca să folosească mai bine energia. Deci eficiența energetică este, de asemenea, o parte foarte – foarte importantă”, a explicat Magnus Højberg – Mernild, Head of PR & Communication al State of Green, asociație non-profit formată printr-un parteneriat public-privat între guvernul danez și organizațiile de afaceri de top din Danemarca.
Datorită izolației îmbunătățite, înlocuirii arzătoarelor pe petrol cu cazane eficiente pe gaz natural și sisteme de încălzire urbană și standarde energetice mai stricte pentru casele noi, Danemarca a asistat la o reducere semnificativă a consumului de energie pentru încălzirea spațiului pe metru pătrat în gospodării din anii 1990 până în anii 2020, potrivit datelor State of Green.
Sursa grafic: State of Green, https://stateofgreen.com/en/news/a-brief-introduction-to-denmarks-green-ambitions-policies-and-initiatives/
- Realizarea de economii de energie prin prioritizarea eficienței energetice în construcțiile noi și renovarea clădirilor existente se află în continuare în centrul politicii energetice daneze.
Consens asupra politicii energetice. Securitatea energetică este securitate națională
Cel de-al treilea lucru pe care Danemarca l-a făcut pentru a contracara criza de resurse energetice a fost să extragă petrol și gaze în Marea Nordului, iar aceasta a fost una dintre sursele de finanțare a tranziției verzi, a adăugat Magnus Højberg – Mernild.
„Ce am văzut în anii 70 este că securitatea energetică este securitate națională. Deși avem multe partide politice, avem un consens asupra politicii energetice în Danemarca. Toate părțile din Parlament susțin acordurile energetice. Acesta este un factor foarte important. Poți avea mici dezacorduri pe detalii, dar acordul general e că mergem în aceeași direcție”, a completat acesta.
Potrivit datelor Agenției Daneze pentru Energie, Danemarca produce petrol și gaze din 1972, „o producție de mare importanță pentru economia daneză, care creează locuri de muncă atât onshore, cât și offshore. Producția de petrol și gaze încă contribuie semnificativ la veniturile statului. Astfel, veniturile fiscale, exporturile și profiturile generate de sectorul petrolului și gazelor au avut un impact major asupra economiei daneze și au contribuit la construirea bunăstării statului danez”.
Rolul energiei „albastre” în tranziția verde a Danemarcei
Portul Esbjerg, Danemarca – sursa foto: NewsEnergy.ro
Danemarca a decis să renunțe treptat la petrolul și gazele naturale din Marea Nordului, precum și la cărbune, deși criza din Ucraina a condus la prelungirea perioadei de utilizare a acestora, pentru securitatea aprovizionării cu energie. În procesul de transformare a sectorului energetic, energia eoliană offshore (una dintre formele de energie „albastră”) este unul dintre pilonii principali ai tranziției verzi.
„A fost un proces pe care l-am făcut cu pași mici în sectorul eolian. În anii 70 nu era nimic. A fost o turbină mică experimentală pe care am instalat-o, am denumit-o moară de vânt, la acea vreme nimeni nu vorbea de turbine. Apoi au fost câteva companii daneze care au crescut, iar astăzi Vestas este lider global în domeniu și suntem, de asemenea, lideri în finanțare. Sectorul eolian a început de acolo, a crescut și în 2012 am decis să fim complet independenți de combustibili fosili până în 2050. Am avut un consens în parlament pentru acest lucru. Am zis că avem 38 de ani la dispoziție să facem acest lucru”, a spus reprezentantul State of Green.
De la instalarea primului parc eolian offshore la scară largă din lume (Horns Rev 1), cu o capacitate de 160 MW (80 de turbine x 2 MW), în apele sale din Marea Nordului, Danemarca este astăzi unul dintre cei mai mari producători de energie eoliană offshore din Europa. Potrivit datelor Comisiei Europene, capacitatea cumulată eoliană offshore în statele membre ale UE la sfârșitul anului 2021 a fost de aproximativ 15,6 GW, țările lider fiind Germania (7,7 GW), Țările de Jos (3,0 GW), Danemarca (2,3 GW) și Belgia (2,3 GW).
Comparativ, capacitatea de energie eoliană onshore (pe uscat) existentă cumulat în UE la finele lui 2021 era de 173 GW, mai mult decât dublu (+122%) față de 2010. Printre țările de top, Germania conduce cu o capacitate de 56,8 GW, urmată de Spania (28,3 GW), Franța (19,1 GW), Suedia (11,9 GW) și Italia (10,8 GW). România are în prezent doar 3 GW instalați în energie eoliană onshore și zero capacități offshore.
Sursa grafic: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC130582
În 2021, Danemarca a produs 16 TWh de energie eoliană, din care offshore – 7,6 TWh. Comparativ, România a produs 6,5 TWh, toți onshore, conform EurObserv’ER (The state of renewable energies in Europe, 2022). Obiectivul Danemarcei este de a ajunge la 100% electricitate din surse regenerabile, până în 2030, față de circa 50% în 2021, iar valorificarea potențialului eolian offshore este esențial în atingerea acestui obiectiv.
Cum producția de energie din surse regenerabile este fluctuantă, am verificat, de curiozitate cifrele privind consumul de electricitate al țării. Pe 5 iulie 2023 după-amiază, energia eoliană și cea solară asigurau peste 80% din consumul de electricitate al Danemarcei, conform datelor publice de pe site-ul Energinet, operatorul rețelelor de gaze și electricitate al Danemarcei.
Sursa grafic: https://www.energidataservice.dk/
Totodată, ponderea biogazului (produs din deșeuri agricole) în sistemul de gaze naturale a ajuns la aproape 40%, se mai vede în graficele Energinet. De altfel, Danemarca este liderul UE la consumul de biogaz amestecat în rețea, conform EurObserv’ER (The state of renewable energies in Europe, 2022), cu 295,3 ktoe. Comparativ, cifra în România este zero, deși potențialul național este foarte ridicat.
Sursa tabel: EurObserv’ER, https://www.eurobserv-er.org/21st-annual-overview-barometer/
Energia eoliană nu contribuie însă doar la securitatea țării, ci și la dezvoltarea economiei daneze și susținerea industriei de profil. Cifra de afaceri din sectorul energiei eoliene înregistrată de Danemarca în 2020 a fost de circa 5 miliarde de euro, în creștere cu peste un miliard de euro față de anul precedent, conform datelor culese de newsenergy.ro din raportul „Clean Energy Technology Observatory: Wind Energy in the European Union – 2022 Status Report on Technology Development, Trends, Value Chains and Markets”, publicat pe site-ul web al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. „Valorile cifrei de afaceri sunt calculate folosind o abordare care se bazează pe o evaluare a activității economice a sectorului eolian. EurObserv’ER ia în considerare următoarele patru activități: 1) investiții în instalații noi, 2) activități de exploatare și întreținere pentru instalațiile existente, inclusiv instalațiile nou adăugate, 3) producția și comercializarea echipamentelor de energie regenerabilă și 4) producția și comercializarea materiei prime de biomasă”, se menționează în raportul din care am extras graficul următor.
Sursa: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC130582
De la pește la energie. Cum a devenit portul Esbjerg un hub global pentru activități eoliene offshore
În excursia noastră de documentare în Danemarca, am ajuns în Esbjerg, cel mai mare port al Danemarcei. Povestea acestuia ilustrează perfect tranziția energetică a țării, dar și cum o societate poate prospera valorificând oportunitățile economice ale momentului. Nu în ultimul rând, e un model care poate servi ca sursă de inspirație pentru alte porturi din Europa, inclusiv Portul Constanța.
Încă din 1873, Esbjerg a fost principalul port de pescuit al Danemarcei. Orașul s-a adaptat apoi la declinul acestui sector, îmbrățișând oportunitățile legate de explorarea petrolului și gazelor din Marea Nordului în anii 1970 și 1980, devenind un hub de servicii pentru această industrie. Începând cu anul 2000, pe măsură ce această explorare s-a diminuat, Esbjerg a devenit unul dintre principalele hub-uri eoliene offshore la nivel global, transportând turbine eoliene și alte componente pentru proiectele de parcuri eoliene în întreaga lume. Astăzi, peste 80% din capacitatea eoliană offshore instalată în Europa a fost expediată din portul Esbjerg, conform datelor State of Green.
Energia eoliană înseamnă mult mai mult decât turbine
Sursa foto: Semco Maritime
Cu o suprafață de 4,5 milioane de metri pătrați, Portul găzduiește peste 200 de companii care angajează aproximativ 10.000 de lucrători. Dintre aceștia, peste 3.500 de locuri de muncă au fost create în sectorul energiei eoliene, compensând scăderile înregistrate în industria de pescuit și cea petrolieră. Iată, mai jos, un grafic privind evoluția locurilor de muncă, prezentat jurnaliștilor de companie:
Sursă grafic: Portul Esbjerg
Peste 4.150 de turbine eoliene offshore au plecat până acum din Portul Esbjerg, o activitate extrem de complexă ce presupune o mulțime de specializări. De la operatori, ingineri, echipajele navelor, un GW eolian offshore susține în total 9.450 de joburi pe durata de viață a unui proiect, în diversele sale etape, potrivit datelor companiei.
Sursă grafic: Portul Esbjerg
Întreaga infrastructură a portului se dezvoltă și se adaptează continuu pentru a susține această activitate din punct de vedere logistic: de la nave speciale, la macarele, camioane și căi de acces, totul a trebuit să țină pasul cu dezvoltarea continuă a industriei eoliene și a componentelor turbinelor eoliene, din ce în ce mai mari. De pildă, palele turbinelor moderne au ajuns la 80 – 100 de metri lungime.
Sursa grafic: Vattenfall Denmark
„Dacă drumurile nu sunt făcute special pentru asta, componentele nu pot fi transportate. Totul crește masiv pentru a transporta turbinele. Gândiți-vă că o macara pentru astfel de pale este mai înaltă decât Turnul Eiffel. Un camion de 80 metri lungime care transportă astfel de pale nu poate fi întors. Intră în port și iese direct pe autostradă, apoi se duce într-un loc special amenajat. Vasele specializate pentru transportul acestora au creat joburi numeroase specializate. E o industrie completă creată pentru a servi aceste vase. Partea de educație și training devine, de asemenea, o industrie în sine. Această industrie eoliană offshore este cu mult mai mult decât o turbină, are multe efecte. Să știm că suntem parte din creație, asta e interesant”, a adăugat reprezentantul Portului Esbjerg.
Compenente turbine eoliene offshore, Portul Esbjerg, Danemarca – sursa foto: NewsEnergy.ro
Pontențialul energiei eoliene ofshore al României, nevalorificat
În ceea ce privește dezvoltarea energiei eoliene offshore în România, un exercițiu de modelare realizat de think tank-ul Energy Policy Group (EPG) indică faptul că 15 GW de capacități eoliene offshore trebuie dezvoltate în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră până în 2050, pentru a atinge neutralitatea climatică. „Aceasta ar deveni cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total, în unele scenarii”, notează EPG, într-un studiu publicat la începutul acestui an. Dezvoltarea acestei industrii ar aduce și pentru noi numeroase avantaje economice.
„Pe GW de putere instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde EUR. În consecință, 3 GW de energie eoliană offshore instalată în România ar genera 6,3 miliarde de euro, 2,6% din PIB (2021). Acest lucru ar putea contribui și la un total de 22.000 de noi angajați FTE (20.000 în faza de capital și 1.800 pentru Operare&Mentenanță), cu 15.500 în noi locuri de muncă directe la nivel local, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcții, instalarea și, respectiv, echilibrarea instalației”, arată EPG (sursa, AICI).
Momentan, proiecte concrete în dezvoltare nu sunt în România, absentă astfel de pe harta globală a energiei eoliene offshore, în ciuda potențialului ridicat al Mării Negre.
Sursa grafic: Vattenfall
În iunie 2023, EPG, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației din Bulgaria, Asociația Turcă pentru Energie Eoliană Offshore și Asociația pentru Energie Eoliană din Ucraina, a lansat Coaliția pentru Energie Regenerabilă a Mării Negre (BSREC) – o platformă dinamică pentru schimbul de cunoștințe și colaborarea în implementarea energiei și a infrastructurii marine regenerabile cu emisii zero într-un mod prietenos cu natura. Detalii, AICI.
România a început totuși să facă câțiva primi pași: zilele trecute, Black Sea Oil & Gas SA (BSOG) împreună cu partenerii săi în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, a anunțat începerea procesului de autorizare a unui coridor energetic din sectorul românesc al Mării Negre de-a lungul infrastructurii Proiectului MGD, cu scopul de a conecta viitoarele parcuri eoliene din largul mării, cu o capacitate de 3 GW, la sistemul energetic național.
Pe de altă parte, tranziția energetică nu înseamnă doar energie eoliană offshore. Iată alte exemple de domenii emergente datorită tranziției energetice spre surse mai curate de energie, ce presupun noi specializări pentru forța de muncă: shore power, green bunkering, fuel cells, power2x, excess heat, nave pentru transportul carburanților alternativi, nave electrice etc.
„Companiile petroliere se transformă în companii de energie. La fel și porturile. Apariția unor activități noi, precum regenerabile, captarea și stocarea carbonului, hidrogen etc. înseamnă și o schimbare a competențelor oamenilor. Apar tipuri de joburi pe care nu le-am prevăzut”, ne-a mai explicat Jesper Bank, Chief Commercial Officer, Biroul Portului Esbjerg.
Viitorul verde al termoficării. Următoarea generație trebuie să fie modulară și hibridă
De asemenea, întorcându-ne din nou privirea asupra Danemarcei, în Portul Esbjerg, vedem cum energia mării poate fi valorificată și pentru producerea de energie termică, printr-un sistem inovator de termoficare.
Compania DIN Forsyning, care operează o centrală de termoficare în Portul Esbjerg, a lansat un plan de a converti căldura produsă prin cărbune la surse sustenabile. În plus, compania crede că următoarea generație de termoficare trebuie să fie modulară și hibridă. „În loc de câteva unități mari, credem că energia termică ar trebui să fie furnizată de mai multe unități durabile mai mici. Planul nostru presupune o nouă pompă de căldură cu apă de mare – cea mai mare din Danemarca, de 50 MW. Sistemul general de producție va include o nouă centrală de cazane pe biomasă (peleți din rumeguș – n.r.) de 60 MW, cazane electrice, cazane pe gaz natural și căldură reziduală industrială. Scopul este utilizarea optimă a căldurii reziduale, incluzând probabil o nouă capacitate sezonieră de stocare a căldurii și tehnologiile viitoare”, arată compania, pe site-ul propriu.
Puteți vedea prezentarea detaliată a acestui proiect în materialul video realizat de DIN Forsyning:
Potențialul Power-to-X, uriaș
Pe măsură ce producția de energie din surse regenerabile crește, echilibrarea rețelei este o provocare din ce în ce mai mare. Valorificarea potențialului eolian offshore al Danemarcei poate susține electrificarea directă în sectoarele de încălzire, transport ușor și industrie, ori electrificarea indirectă, prin ceea ce se numește Power-to-X (PtX), adică transformarea energiei din surse regenerabile în alte tipuri de combustibili sau vectori de energie, precum e-metanol, hidrogen verde – pentru utilizare în industria grea, transportul greu, industria navală și aviație. Soluțiile PtX pot constribui astfel la reducerea emisiilor în sectoarele industriale greu de decarbonat, precum și la utilizarea/stocarea energiei regenerabile în exces. Compania daneză European Energy, prezentă deja și în România, are peste 7 astfel de proiecte în Danemarca. Unul dintre ele vizează producția de hidrogen verde obținut din energie eoliană în Esbjerg, din 2023. De asemenea, European Energy construiește în Danemarca cea mai mare instalație comercială din lume de e-metanol, din surse eoliene și solare, potrivit datelor prezentate de companie.
„Potențialul în Power-to-X este enorm. (…) Uneori când afli cât costă (noile tehnologii – n.r.) poate fi un pic de speriat, dar în general oricine vrea să trăiască într-o țară unde sursele de energie sunt curate, unde poți să îți duci copiii la școală fără ca aerul să fie poluat, tot felul de astfel de lucruri. Cred că și liderii de business sau politici vor același lucru pentru copiii lor. Din unghiuri diferite, oricine din societatea noastră vrea aceste acțiuni către tranziția verde”, a explicat Magnus Højberg – Mernild, Head of PR & Communication al State of Green.
Cel mai mare brainstorming verde din Danemarca
El a adăugat că, la alegerile din 2019, au aflat că pentru danezi clima era cel mai important aspect al campaniei electorale. În consecință, „în 2020 am avut un acord în Parlament în care am decis că vrem să reducem emisiile de CO2 cu 70% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Deci în 10 ani. Ce am făcut până acum, a fost să culegem fructele ușor de cules și am obținut o reducere de 40%. Mai avem de atins restul de 30% și nu știam cum să facem asta”, a povestit reprezentantul State of Green.
Așa a apărut cel mai mare brainstorming public-privat din Danemarca pentru găsirea de soluții, prin are s-au stabilit 14 parteneriate climatice între sectorul public și cel privat, fiecare reprezentând diferite sectoare din economia daneză. Acestea sunt:
- Deșeuri, apă și economie circulară
- Aviaţie
- Danemarca albastră – industria navală și maritimă
- Comerţ
- Construcții
- Apărare
- Energie și utilități
- Industria consumatoare de energie
- Finanțe
- Alimentație și agricultură
- Transport intern
- Știința vieții și biotehnologia
- Producție
- Servicii, IT și consultanță
Practic, Guvernul a recunoscut sectorul privat ca fiind actorul principal pentru atingerea acestui obiectiv climatic extrem de ambițios. Fiecare parteneriat din cele 14 vizează modul în care aceste sectoare ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO2 într-un mod corect, sprijinind competitivitatea economiei daneze, exporturile, locurile de muncă, bunăstarea și prosperitatea.
„Guvernul s-a dus la sectorul privat și a zis: spuneți-ne care sunt soluțiile pentru a atinge ținta de 70%. Au venit directorii executivi de la mari companii din sectorul energetic, cel agricol, industriile navale etc. – toate industriile pe care le avem în țară. Directorii executivi au zis că e posibil să reducem cu 70% emisiile și au venit cu peste 400 de recomandări pentru ce ar putea ca să ne atingem ținta. Guvernul a luat aceste propuneri și acum trebuie să vedem cum să facem acest lucru. La acest punct suntem acum, de a stabili ce soluții vom adopta”, a completat Magnus Højberg – Mernild, reprezentant al State of Green.
- Detalii despre acest proiect găsi aici: https://climatepartnerships2030.com/
Contribuția Danemarcei la reducerea emisiilor de dioxid de carbon e doar o picătură în ocean la nivel global. Fără ca toate națiunile să se angajeze în tranziția verde, ținerea sub control a încălzirii globale nu va fi posibilă. Însă povestea acestei țări este un exemplu concret despre cum tranziția energetică înseamnă nu doar un mediu mai curat, ci și numeroase oportunități ce se traduc în locuri de muncă și dezvoltarea economică și socială a unui stat. Este o poveste despre a conduce prin exemplu. Un model ce ar trebui urmat și de România.
NOTĂ: Vizita de presă în Danemarca a fost organizată de Comisia Europeană, în perioada 25-27 iunie.
(Ilustrație principală: Parc eolian offshore, sursa: SEMCO Maritime)
ARTICOLE SIMILARE:
ENERGY TRENDS – Trebuie să intrăm într-o cursă a tranziției pe care avem cum s-o terminăm
ENERGY TRENDS – Sectorul energetic trebuie transformat. Nu mai avem timp doar pentru declarații
